10 mai – ZIUA REGALITATII – ISTORIC si SEMNIFICATII

ZIUA REGALITATII. Timp de opt decenii, intre 1866 si pana in decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalitatii, ci a fost si Ziua Nationala a Romaniei.

In primul rand, 10 mai 1866 a reprezentat ziua sosirii la Bucuresti a printului Carol, ales domnitor al Romaniei, si, in al doilea rand, dupa 15 ani, la 10 mai 1881 a fost proclamat Regatul Romaniei, Carol I devenind primul rege al Romaniei.

ZIUA REGALITATII. Incepand cu domnia lui Carol I (print al Romaniei: 10 mai 1866 — 10 mai 1881, apoi rege al Romaniei: 10 mai 1881-27 septembrie 1914) si continuand cu domniile lui Ferdinand I (28 septembrie/10 octombrie 1914 — 20 iulie 1927), Mihai I (20 iulie 1927 — 8 iunie 1930), Carol al II-lea (8 iunie 1930 — 6 septembrie 1940), si din nou, Mihai I (6 septembrie 1940 — 30 decembrie 1947), ziua de 10 mai a fost sarbatorita de romani ca Zi Nationala.

Citeste si: ZIUA REGALITATII, sarbatorita in absenta Regelui Mihai

In urma abdicarii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, s-a repus in discutie ratiunile aducerii in Romania, a unui print strain, care aveau drept obiectiv mentinerea stabilitatii interne, a coeziunii si unitatii nationale, consolidarea autonomiei si pregatirea terenului pentru dobandirea mai rapida a independentei, pentru modernizarea statului.

ZIUA REGALITATII. Cu acordul Locotenentei Domnesti, Ion Ghica, presedinte si ministru de externe, in cadrul guvernului provizoriu, l-a propus in calitate de domn al Romaniei pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

In urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Bratianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a facut aceeasi propunere ofiterului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptata si, dupa plebiscitul national din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv — 635.969 “pentru” si doar 244 ”contra”—, printul Carol a devenit domnitor al Romaniei. La 10 mai 1866, insotit de Ion C. Bratianu, principele Carol I a intrat in Bucuresti, fiind primit de o multime entuziasta. Drumul a continuat pana in dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost intampinat de mitropolitul Nifon. Dupa un scurt Te Deum, oficialitatile au intrat in Camera Deputatilor; aici Carol I a depus juramantul.

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapa de mari progrese pentru Romania in plan demografic, economic, social, administrativ, politic si cultural.Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constitutii — la 1 iulie 1866 — una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va ramane in vigoare pana in 1923.

Chiar daca primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acuta instabilitate politica, Carol I s-a implicat in politica interna si externa a tarii. Astfel, a stimulat organizarea institutiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv in obtinerea Independentei de stat in 1877.

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinara a Adunarii Deputatilor, care a proclamat Independenta de stat a Romaniei. In fata Adunarii, ministrul afacerilor straine, Mihail Kogalniceanu a declarat: “ In stare de rasbel, cu legaturile rupte, ce suntem? Suntem independenti; suntem natiune de sine statatoare (…) Asadar domnilor deputati, nu am cea mai mica indoiala si frica de a declara in fata Reprezentantei Nationale ca noi suntem o natiune libera si independenta”.

ZIUA REGALITATII. Dupa discurs, Adunarea Deputatilor a votat o motiune, cu 79 de voturi pentru si 2 abtineri, prin care lua act ca “rasbelul intre Romania si Turcia, ca ruperea legaturilor noastre cu Poarta si independenta absoluta a Romaniei au primit consacrarea lor oficiala”. Și Senatul a adoptat o motiune in sensul declaratiei guvernului, tributul datorat Portii fiind anulat si trecut in contul cheltuielilor pentru armata. Independenta Romaniei, precum si unirea Dobrogei cu Romania au fost recunoscute in Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) si prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

Citeste si: PRINCIPESA MARIA a fost DECORATA cu ordinul COROANA ROMANIEI in grad de Mare Cruce 

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la Bucuresti, o serie de festivitati prilejuite de proclamarea Independentei Romaniei. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun si a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Bratianu, ministri, deputati, senatori, membrii inaltului cler, inalti magistrati ai tarii.

ZIUA REGALITATII. In aceeasi zi a fost instituita prima decoratie romaneasca — “Steaua Romaniei”, in vederea recompensarii serviciilor militare si civile deosebite aduse statului roman. In 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Ministri a hotarat acordarea titlului de Alteta Regala lui Carol I, realizandu-se, astfel, un prim si important pas spre proclamarea Regatului Romaniei.

ZIUA REGALITATII. La 10/22 mai 1881, cand s-au implinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului roman, au avut loc festivitati prilejuite de proclamarea Regatului si incoronarea domnitorului Carol I ca rege al Romaniei. Evenimentul incoronarii a fost anuntat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui a fost confectionata din otelul unui tun capturat la Plevna in 1877, iar cea a reginei a fost realizata din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei. Primindu-le regele a tinut un discurs in care a apreciat: “Prin serbarea de azi se incheie in mod stralucit o perioada de 15 ani, bogata in lupte grele si in fapte mari (…) Cu mandrie dar primesc aceasta coroana, care a fost facuta din metalul unui tun stropit cu sangele eroilor nostri si care a fost sfintita de biserica. O primesc ca simbol al independentei si puterii Romaniei !”

Dupa revenirea fostului suveran Mihai I, in Romania, ziua de 10 mai a fost marcata prin festivitati, evenimente culturale, organizate, in principal, la Palatul Elisabeta, de familia regala, dar si depuneri de coroane de flori la statuia lui Carol I din Piata Palatului Regal. 

Sursa text: agerpres; Sursa foto: occidentul-romanesc.com