Alegeri Moldova, 5 iunie 2011 – Test electoral pentru coalitia proeuropeana de la Chisinau

Peste 2,6 milioane de alegatori sunt asteptati, duminica, la urne in Republica Moldova pentru alegerile locale, considerate un test electoral pentru coalitia proeuropeana de la Chisinau, mai cu seama in eventualitatea organizarii unor alegeri anticipate in toamna acestui an. Ar fi pentru a patra oara in doi ani cand moldovenii si-ar alege parlamentul.

Lupta se da intre partidele democrate aflate in coalitia de guvernare si Partidul Comunistilor, infrant la alegerile parlamentare din 2009 si 2010, iar miza este, in primul rand, primaria capitalei Chisinau, unde se concentreaza electoratul cel mai bine informat, aproape un sfert din populatia tarii, si o mare parte din economie. Unii analisti considera ca in capitala problemele legate de salariile mici, somaj si pretul combustibilului se vor reflecta in rezultatul alegerilor, cu toate ca acestea nu tin de competenta primarului. Partidele prooccidentale pot fi dezavantajate de imposibilitatea cetatenilor aflati in strainatate de a vota la alegerile locale.

Partidul Liberal-Democrat a renuntat la candidatul pentru Chisinau si a decis sprijinirea liberalului Dorin Chirtoaca, actualul primar. Desi premierul Vlad Filat a cerut si Partidului Democrat, care face parte din coalitie, sa faca acelasi lucru, aceasta formatiune, condusa de fostul comunist Marian Lupu, a refuzat. Chirtoaca este creditat cu 43% din voturi.

Contracandidatul comunist al lui Chirtoaca este Igor Dodon, pe care analistii il vad preluând partidul din mainile lui Vladimir Voronin, in cazul unui succes la alegeri. Dodon ar putea obtine 27% din voturi, potrivit ultimelor sondaje, pe fondul scaderii generale a popularitatii Partidului Comunistilor.

Anul de miere cu UE s-a incheiat

Alegerile de duminica au loc sub semnul avertismentelor primite de la UE, satula parca de amanarile din politica moldoveneasca, de la reforme si pana la alegerea unui sef al statului. „Daca implementarea reformelor va esua, noi nu vom da bani. Luna de miere s-a terminat. Am devenit cuplu real si a venit timpul sa lucram impreuna, sa traim impreuna si sa venim cu aceleasi mesaje, dar si mai important – cu aceleasi fapte quot;, a spus recent Dirk Schubel, seful Delegatiei UE la Chisinau.

Noul regim proeuropean de la Chisinau si-a impartit puterea intr-un mod similar celui din dreapta Prutului, cu partidul premierului luând Justitia, Finantele, Externele, Agricultura, dar si Serviciul Vamal, extrem de sensibil, acolo unde sef este un fost administrator al unei firme detinute de premier. Aliatii democrati detin Economia si Devoltarea Regionala, dar si Procuratura Generala si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

Sub aceasta conducere, perspectivele economice par incurajatoare, cu o nesperata crestere economica de 6,9% in 2010, o prognoza a FMI pentru o crestere de 5% in 2011 si chiar majorari cu 12% a salariilor profesorilor. Dar, salariul mediu peste Prut este de circa 3.300 de lei moldovenesti, adica 800 de lei românesti, iar economia se sprijina pe peste jumatate de miliard de dolari imprumutati de la FMI, circa 250 de milioane din partea SUA, pe lânga alte imprumuturi acordate de Polonia sau Romania.

Cea mai violenta campanie electorala

Campania electorala de peste Prut a fost una dintre cele mai violente, cu agresiuni fizice, amenintari, dar si miscari politice surprinzatoare, care au lovit in Partidul Liberal-Democrat. Premierul Vlad Filat a acuzat ca in spatele manevrelor se afla un quot;papusar quot;, recunoscut de presa in persoana democratlui Vladimir Plahotniuc, prim-vicepresedintele parlamentului si un adevarat mogul al presei moldovene.

Partidul premierului Filat a ajuns sa fie parasit de vicepresedintele Mihai Godea, caruia i s-a refuzat candidatura la primaria capitalei. Ulterior, Godea l-a acuzat de Filat de practici dictatoriale. Acelasi lucru l-a facut si fostul ministru al Justitiei, Alexandru Tanase, care a renuntat la politica pentru un fotoliu de judecator la Curtea Constitutionala.

Curtea Constitutionala reprezinta si ea o miza, intrucât Moldova a fost condusa in ultimii ani prin verdictele date de aceasta institutie. Astfel, Curtea a decis ca presedintele tarii poate fi ales intr-un quot;termen rezonabil quot; de la vacanta functiei. Acest „termen rezonabil quot; a fost fixat apoi de liderii guvernului pentru septembrie 2011. Un esec in tentativa parlamentului de a alege seful statului poate duce la anticipate.

Rezultatul alegerilor locale va influenta calculele politice pentru toamna acestui an si poate determina gradul de oportunitate al anticipatelor. De la demisia lui Vladimir Voronin, pe 28 septembrie 2009, Republica Moldova nu a fost condusa decat de presedinti interimari, fiind tinuta in sah de prevedri constitutionale neclare. La fel de adevarat este ca moldovenii nu au validat prin prezenta la urne referendumul pentru modificarea constitutiei, din septembrie 2010. in aprilie, Curtea Constitutionala a cerut avizul Comisiei de la Venetia privind posibilitatea de a modifica mecanismul alegerii presedintelui prin lege si nu prin validarea de catre popor a unei noi constitutii.

Sursa foto: Cotidianul