Alegeri Rep. Moldova: Comunistii au 4 candidati care detin si cetatenia romana

Patru candidati la functia de deputat de pe lista Partidului Comunistilor (PCRM) din Republica Moldova detin cetatenia Romaniei, unul pe cea a Bulgariei, iar inca unul a depus cerere pentru obtinerea cetateniei romane, in conditiile in care, daca ar fi alesi, legea le interzice dubla cetatenie.Chiar PCRM a modificat in primavara anului trecut legislatia, in asa fel incat persoanele cu dubla cetatenie nu pot detine functii publice. Modificarea i-a afectat in principal pe cei care in paralel cu cetatenia moldoveneasca detin si cetatenia Romaniei. In acelasi timp, in presa moldoveana s-a speculat mult faptul ca mai multe persoane de pe listele PCRM ar putea detine si cetatenia Federatiei Ruse, insa acest lucru nu poate fi verificat, deoarece Rusia nu face publice listele persoanelor carora le acorda cetatenie, spre deosebire de Romania, care publica aceste liste in Monitorul Oficial. Fiecare al zecelea candidat la functia de deputat de pe listele celor noua partide deja inregistrate de Comisia Electorala Centrala (CEC) detine si cetatenia altor state, scrie portalul de stiri Unimedia, citand agentia de stiri Ingotag. Pe langa acestia, fiecare al unsprezecelea candidat a depus cerere pentru a obtine si cetatenia altor state.Legislatia in vigoare a Republicii Moldova interzice persoanelor cu dubla cetatenie sa detina functia de deputat, dar le permite sa candideze. Lider la capitolul candidati cu dubla cetatenie este Partidul Liberal – 22 persoane, dintre care una are cetatenia Rusiei, iar ceilalti 21 pe cea a Romaniei (inclusiv primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca). Alti noua candidati din partea Partidului Liberal au declarat la CEC ca au depus cereri pentru a dobandi cetatenia altei tari. Partidul Liberal Democrat din Moldova are pe lista doua persoane ce detin dubla cetatenie, iar 31 sunt pe cale de a o obtine. Partidul Democrat are sase candidati cu dubla cetatenie si alti sase sunt pe cale de a o obtine. Alianta Moldova Noastra are 12 detinatori de dubla cetatenie si 14 persoane care au depus cereri in acest sens.Partidul Social Democrat are noua candidati cu multipla cetatenie si alti patru sunt pe care de a o obtine. Uniunea Centrista din Moldova are pe lista 12 persoane cu dubla cetatenie, iar alti trei au depus actele in vederea dobandirii cetateniei altui stat. Partidul Popular Crestin Democrat are sapte candidati cu cetatenie romana, iar zece sunt pe cale de a o obtine. Miscarea Actiunea Europeana are 13 candidati cu dubla cetatenie, iar 10 au depus actele in vederea obtinerii acesteia. Conform modificarilor la legislatie adoptate in primavara anului trecut, daca o persoana cu dubla cetatenie devine deputat, aceasta trebuie fie sa renunte la mandat, fie sa depuna cerere de renuntare la cea de a doua cetatenie. Aceasta modificare legislativa a fost dur criticata de structurile europene ca fiind neconforme Conventiei europene a drepturilor omului, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a emis o sentinta care obliga autoritatile moldovene sa elimine aceasta restrictie din legislatie. Chiar daca expertii europeni au insistat ca modificarea sa fie efectuata inaintea alegerilor parlamentare din 2009, majoritatea parlamentara comunista de la Chisinau a refuzat sa faca acest lucru prevalandu-se de faptul ca legislatia electorala nu poate fi modificata cu sase luni inaintea alegerilor. Chisinaul a anuntat ca pana in martie va contesta decizia CEDO in Marea Camera a instantei de la Strasbourg.Alegerile parlamentare vor avea loc in Republica Moldova la 5 aprilie, pana in prezent la Comisia Electorala Centrala (CEC) inregistrandu-se in cursa electorala noua partide din cele 28 care au acest drept. Inscrierea se va incheia cu 30 de zile inaintea scrutinului fixat pentru data de 5 aprilie.Parlamentul de la Chisinau are 101 deputati. Pragul electoral este de 6%, iar blocurile si aliantele sunt interzise. Doar opt din cele 28 de formatiuni politice care au dreptul de a participa la aceste alegeri sunt considerate ca fiind actori reali ai campaniei electorale, iar patru-cinci formatiuni sunt creditate cu sanse de a intra in viitorul Parlament.