Aproape jumatate dintre romani vor ca procurorii-sefi sa fie numiti de presedinte

Aproape un sfert dintre romani cred ca procurorul general si procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) ar trebui numiti de presedintele Romaniei, la propunerea Ministerului de Justitie, iar 23% considera ca ar trebui alesi de populatie, potrivit unui sondaj INSOMAR.In cazul numirii procurorului general si a procurorului sef al DNA, parerile sunt impartite aproximativ egal intre cei care considera ca aceasta numire ar trebui sa fie facuta de catre Presedinte, la propunerea Ministerului Justitiei, cu avizul CSM (Consiliului Superior al Magistraturii) si cei care cred ca ar trebui facuta prin votul direct al populatiei – 24,1%, respectiv 23%, se arata intr-un sondaj efectuat de INSOMAR, in perioada 12-17 septembrie 2008. Pe de alta parte, 19,8% apreciaza ca decizia ar trebui luata de Parlament, la propunerea Ministerului de Justitie, cu avizul CSM, in timp ce 18,5% sustin ca numirea procurorului general si a procurorului sef anticoruptie ar trebui facuta de CSM, la propunerea Ministerului de Justitie. O parte mai mica dintre cei chestionati a indicat Ministerul de Justitie drept institutia abilitata sa decida in ce priveste numirea celor doi procurori sefi, avand la baza propunerea CSM.Dupa ce Romania a scapat de clauza de salvgardare in urma raportului Comisiei Europene (CE) din 23 iulie, responsabili ai justitiei au dat un semnal clar in privinta modificarii procedurii de numire si revocare a procurorilor-sefi, pledand pentru acordarea acestui drept CSM. Astfel, ministrul justitiei, Catalin Predoiu, s-a declarat nemultumit de actuala procedura, propunerea facuta de ministru fiind avizata de CSM si aprobata de presedintele Traian Basescu, acordandu-se CSM doar un rol consultativ. Inainte cu o zi de incheierea mandatului de trei ani la DNA a procurorului-sef Daniel Morar si anuntarea succesorului acestuia, Predoiu mentiona, in 11 august 2008, ca aceasta procedura nu corespunde unor standarde europene si ea nu trebuie sa mai continue in viitor . CSM, pe de alta parte, cerea, doua zile mai tarziu, intr-un comunicat de presa, modificarea legii statutului magistratilor pentru ca sefii DNA si ai Parchetului General sa fie propusi de Consiliu.Senatul a decis pe 16 septembrie, pe baza celor trei proiecte de legi initiate de PSD, PC si UDMR in urma cu doi ani, ca procurorii sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie numiti de CSM la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul sectiei de procurori a CSM, excluzandu-l astfel pe presedinte din procesul de numire a magistratilor, insa pe 17 septembrie PD-L a anuntat ca ataca la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) legea aprobata in Senat.Curtea Constitutionala a decis, pe 8 octombrie, in urma sesizarii PD-L, ca modificarile legislative facute de Senat, prin care procurorii-sefi sunt numiti de CSM si nu de presedinte, sunt neconstitutionale, intrucat varianta adoptata de Senat (in calitate de Camera decizionala) a fost data cu incalcarea normelor constitutionale referitoare la procedura de legiferare, in sensul nerespectarii principiului constitutional al bicameralismului Parlamentului Romaniei, consacrat de art.61 alin.(2) din legea fundamentala.Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, avertiza, pe 4 septembrie, dupa votul senatorilor din Comisia juridica, ca Romania s-a angajat in cadrul mecanismului de cooperare si verificare al CE sa nu modifice procedura de numire si revocare a procurilor-sefi DNA si DIICOT, autoritatile romane fiind perfect constiente de aceasta cerinta, a carei incalcare ar duce la activarea clauzei de salvgardare. Studiul INSOMAR a fost realizat in regim OMNIBUS, in perioada 12 – 17 septembrie 2008. Cercetarea a fost realizata folosind tehnica sondajului de opinie, pe baza de chestionar administrat la domiciliul persoanelor intervievate, iar volumul esantionului a fost de 1.448 de persoane, fiind reprezentativ pentru populatia Romaniei cu varsta de peste 18 ani. Interviurile au fost realizate in 51 de localitati urbane si 50 de localitati rurale din 40 de judete si in municipiul Bucuresti, iar eroarea maxima admisa pentru rezultatele obtinute, garantata cu o probabilitate de 95%, este de 2,8%.