Benjamin Netanyahu se pregateste sa revina la putere

Partizan al fermitatii fata de palestinieni, dar care se vrea pragmatic, ultraliberal convins in pofida crizei, Benjamin Netanyahu sau Bibi, cum ii spune presa israeliana, reprezinta speranta dreptei israeliene de a reveni la putere la alegerile legislative de marti, relateaza AFP. Iluzionistul , cum ii spuneau detractorii sai la inceputul carierei, Netanyahu este pe cale sa revina la putere pentru a doua oara, la varsta de 59 de ani, daca sondajele nu gresesc.Pe masura ce data scrutinului se apropia, Netanyahu a reusit sa faca uitata amintirea infrangerii zdrobitoare suferita de partidul sau la scrutinul din martie 2006 in fata partidului de centru Kadima. In perspectiva acestui scrutin, sondajele crediteaza Likud cu 24-28 de mandate, fata de 12 cate are in prezent, o revenire clara a unui partid considerat multa vreme in deriva.Desi parul ii este mai carunt si trasaturile mai putine ferme, si desi si-a mai moderat discursul, Netahyahu nu s-a schimbat in fond. La 10 ani dupa ce si-a pierdut functia de premier (1996-99), el respinge in continuare retragerea din Cisiordania, divizarea Ierusalimului si crearea unui stat palestinian cu atributele suveranitatii. Dar tema draga dreptei a Israelului Mare si a colonizarii Cisiordaniei, sursa potentiala de terorism cu noua administratie americana, nu prea a fost folosita in campanie. Nu ma consider legat de angajamentele lui Ehud Olmert de retragere (din Cisiordania) si nu voi evacua (unilateral) coloniile , a avertizat el dupa informatiile despre un plan al premierului in exercitiu de a evacua 60.000 de colonisti. Insa aceste declaratii nu pun capat reorientarii electoratului sau catre extrema-dreapta a lui Avigdor Lieberman, deschis antiarab.Ofensiva din Gaza impotriva Hamas si reluarea tirurilor cu rachete palestiniene dupa incetarea acesteia a fost pentru el o ocazie de a exploata senzatia de treaba neterminata care se raspandeste in cadrul opiniei publice. Bibi critica permanent politica oarba a Kadima, partidul lui Tzipi Livni si al lui Ehud Olmert, promitand ca va pune capat dominatiei Hamas in Gaza.Aparent putin zguduit de criza mondiala, el continua sa pledeze pentru o politica economica ultraliberala, insotita de reduceri masive de impozite. Astfel, el propune o reducere de impozite de 20% in patru ani pentru persoane fizice si companii, sperand sa relanseze consumul, intr-un moment in care economia intra in recesiune cu o scadere a PIB prevazuta de 0,2% anul acesta si o crestere a somajului.El insa trebuie sa faca eforturi pentru a atenua amintirea efectelor pe care le-au avut reducerile bugetare pe care le-a facut in 2003-2005, cand era ministru de finante. Aceasta terapie brutala a contribuit insa la relansarea economiei, care a cunoscut timp de cinci ani o crestere anuala medie de 5%. Adversarii ii reproseaza totusi pagubele sociale provocate de capitalismul salbatic pe care il preconizeaza. Ei denunta aprobarea data de el fondului de pensii pentru investitii la bursa, care s-au dovedit dezastruoase.Bibi a fost cel mai tanar sef de guvern in Israel si primul nascut dupa infiintarea statului israelian in 1948. De unde reputatia sa de copil teribil al dreptei nationaliste cu pozitii iredentiste. Opozant vehement al acordurilor israeliano-palestiniene de la Oslo (1993), el a fost constrans sa cedeze presiunilor americane incheind doua acorduri cu Yasser Arafat, liderul OEP, cand era premier.Produs pur al elitei ashkenaze care a fondat Israelul, el si-a petrecut tineretea in Statele Unite, de unde engleza perfecta si usurinta cu care comunica cu presa. Orator abil, el a facut cariera mai intai in diplomatie, inainte de a fi ales in Parlament in 1988. Ascensiunea sa a fost apoi meteorica. A devenit in scurt timp ministru adjunct de externe, iar in 1992 seful Likud si liderul opozitiei. Isi compara adesea destinul cu cel al presedintelui francez Nicolas Sarkozy.