Culturi de plante bioenergetice in mai multe localitati din judetul Covasna

Mai multe localitati din judetul Covasna vor incerca in acest an sa cultive pe cate un hectar de teren plante bioenergetice, care au un ritm de crestere foarte rapid si pot inlocui lemnul pentru incalzire, transmite corespondentul NewsIn.Directorul Asociatiei Intreprinzatorilor Mici si Mijlocii din judet (ASIMCOV), Vajda Lajos, a declarat joi, corespondentului NewsIn, ca au fost contactati pe tema culturilor alternative de catre parteneri de la Universitatea din Berlin, din Ungaria, Austria sau Germania si vor alege cea mai buna colaborare si cea mai avantajoasa oferta, prin care acestia sa prefinanteze in localitati din Covasna cultivarea cu plante bioenergetice, iar autoritatile locale sa asigure terenul. Contactele au fost facute pe durata mai multor vizite in strainatate pe aceasta tema, si prin participarea la targuri cu acest subiect.„Cea mai avantajoasa oferta o vom lua in considerare, ei sa prefinanteze, iar noi sa asiguram terenul, sa ne ajute in primii ani sa pornim (…) Anul acesta incercam sa cultivam pe cate un hectar la Aita Mare, Belin, Brates, Estelnic, Poian si Alungeni si anul viitor sa extindem in zonele care aduc productia necesara”, a afirmat Vajda Lajos.Specia cu care se vor cultiva aceste suprafete este salix (un tip de salcie), care se utilizeaza si in industria de medicamente, dar si pentru producerea energiei termice alternative. Potrivit lui Vajda, in judetul Covasna salix ar putea fi cultivata pe acele terenuri aflate in paragina, care nu sunt folosite in prezent la nimic, in total fiind vorba despre 12.000 de hectare aflate in aceasta situatie. Este vorba despre Valea Oltului – comunele Araci, Haghig, Belin, Aita Mare, Reci, zona Sfantu-Gheorghe, unde planta s-ar putea cultiva cu succes. Anul trecut, un producator din orasul Targu-Secuiesc a si cultivat experimental un hectar de salix, pentru a vedea cum se comporta planta, iar cultura este in dezvoltare.„Am avut o prima intalnire cu cei care se intereseaza de plantarea acestor salcii si vrem sa formam o asociatie la nivel judetean”, a mai precizat directorul ASIMCOV.Vajda Lajos spune ca plantarea salix-ului presupune o tehnologie care trebuie respectata, o analiza a solului si alegerea speciei corespunzatoare. In primul an, care este hotarator, lucrarile de specialitate sunt foarte stricte, este important sa nu creasca buruieni, iar in anul 3 se ajunge la o productie pe hectar de 40 – 50 de tone care ar asigura un venit intre 500 si 800 de euro pe hectar. Ca si costuri de plantare, in primul an, pe un hectar, costa intre 1.600 si 1.800 de euro, pe aceasta suprafata intrand 14.000 de butasi.Sursa citata a specificat ca la o suprafata de 20.000 de hectare cultivata cu salix cantitatea produsa poate asigura energie termica pentru doua orase mari.In paralel cu cultivarea plantelor bio, trebuie create si bazele pentru preluarea, folosirea lor ca materie prima. Materialul rezultat ar putea fi utilizat in centrale locale, care asigura energie termica pentru o institutie publica sau centrale mici care asigura energie termica pentru localitate.Potrivit lui Vajda Lajos conducerea Centralei pe rumegus de la Intorsura Buzaului i-a contactat deja si s-a aratat interesata de preluarea acestui produs alternativ cu care sa functioneze in viitor centrala din oras.