Desemnarea viitorului premier si criza economica, temele campaniei

Politicienii au traversat campania electorala fara dezbateri de anvengura pe tema programelor electorale, metamorfozate in programe anticriza, si fara sa participe la manifestari electorale de amploare, singura tema dominanta a acestei perioade fiind legata de desemnarea viitorului premier. Tonul dezbaterii privind desemnarea viitorului premier a fost dat de PSD si PNL inaintea inceperii campaniei electorale, cand au sustinut ca presedintele va trebui sa se supuna deciziei partidelor care vor forma majoritatea parlamentara si sa desemneze ca premier persoana pe care acestea o propun. Cu o zi inainte de startul oficial al campaniei pentru parlamentare, presedintele Traian Basescu le-a replicat si a invitat formatiunile politice sa citeasca Constitutia si sa renunte la ideea ca isi pot impune un premier daca aduna, intr-o coalitie, 51% din voturile alegatorilor.Basescu crede ca se afla “intr-o situatie extrem de puternica” in privinta desemnarii premierului Am inteles ca sunt partide care-si fac socotelile, asa, necitind bine Constitutia. Pai, ne facem noi 51% si mergem si-i spunem presedintelui: Ori ni-l pui, ca uite, noi suntem 51%, noi doua partide sau cate om fi (…).Ii invit sa citeasca Constitutia si sa renunte si la ideea ca daca nu ni-l pune cine stie ce facem , spunea presedintele la 30 octombrie. Intrebat cum vede viitorul Guvern, seful statului si-a exprimat speranta ca in privinta Executivului care se va forma dupa parlamentarele din 30 noiembrie, expresie a vointei poporului si, putin a presedintelui, in ceea ce-l priveste pe primul-ministru Romania va fi mai norocoasa. Sunt obligat sa sper, plecand de la realitatea constitutionala ca, daca niciun partid nu obtine 51%, optiunea pentru desemnarea premierului o sa-mi apartina, asa cum mi-a apartinut si in 2004. Sper sa fiu mai norocos, Romania sa fie mai norocoasa , a spus Basescu.Premierul Tariceanu declara, la inceputul campaniei electorale, intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei ca, din punctul sau de vedere, presedintele nu poate numi seful Executivului dupa bunul plac, rolul sau fiind de a confirma propunerea majoritatii care se degaja. Haideti sa fim clari: presedintele numeste primul-ministru, dar nu dupa bunul plac. Sunt niste reguli. S-ar putea ca partidul care castiga alegerile sau majoritatea care se formeaza sa nu fie pe gustul presedintelui, dar asta este. (…)Nu presedintele negociaza. Aici se pune problema partidelor parlamentare, care pot, in functie de rezultate, fie sa acceada singure la guvernare, fie sa constituie o majoritate in parlament, care degaja un prim-ministru. Rolul presedintelui este de a confirma aceasta majoritate , a explicat el.Vicepresedintele PNL, Crin Antonescu, declara, intr-un interviu pentru NewsIn din 6 noiembrie, ca, desi in litera Constitutia ii da presedintelui libertate aproape totala de a desemna premierul, in spirit il obliga sa respecte si vointa partidelor. In acest sens, liderul liberal este convins ca declaratiile lui Traian Basescu sunt generate doar de inceperea campaniei electorale, in care seful statului se implica, si ca, dupa scrutin, presedintele nu va ignora optiunea partidelor.O optiune similara a fost enuntata in repetate randuri, in timpul campaniei electorale, de liderul PSD, Mircea Geoana, care a vorbit mereu despre “vointa poporului” intretinand confuzia ca premierul este ales prin vot de populatie. Mircea Geoana spunea la 11 noiembrie ca presedintele nu are drepturi discretionare atunci cand desemneaza premierul. Asta ar mai trebui Romaniei, in plina criza, sa mai provocam, din ambitia desarta a unui lider, si o criza care sa ne arunce intr-o profunda criza si economica si sociala. Cei care vor decide cine ii guverneaza sunt romanii, cei care vor decide cine face majoritatea sunt partidele politice din Parlament , a conchis el. Mult mai vehement a fost presedintele Consiliul National al PSD, Adrian Nastase, care declara, intr-o postare pe blogul personal, ca, daca presedintele Basescu nu va respecta rezultatul alegerilor in numirea primului ministru, atunci majoritatea parlamentara creata dupa alegeri ar putea sa nu se prezinte la investitura noului Guvern. Basescu ar putea sa-l tina acasa la el pe candidatul caruia i-a acordat increderea sa , precizand ca in cazul in care Basescu nu va tine cont de rezultatul alegerilor in numirea premierului s-ar genera o criza constitutionala fara precedent, scria Adrian Nastase.Sustinatori consecventi ai opiniei presedintelui au fost liderii PD-L, secretarul general al partidului Vasile Blaga, declarand, intr-o emisiune din 1 noiembrie de la Realitatea Tv, ca este dreptul constitutional al presedintelui de a alege persoana care sa ocupe functia de prim-ministru, chiar si in situatia in care o formatiune politica obtine 50% plus unu la parlamentare. Noi avem o propunere luata in conferinta anuala (Theodor Stolojan – n.r.), dar asta nu il implica pe presedinte, la o adica. Este dreptul presedintelui sa faca o nominalizare, pentru ca ce este valabil pentru PSD este valabil si pentru PD-L. Dreptul de a nominaliza premierul este al presedintelui daca nu exista majoritatea de care discutam , a adaugat el. Blaga a insistat insa, pentru clarificare, asupra faptului ca si in situatia in care este vorba de un procent de 50 plus unu, formatiunea in cauza trebuie sa vina cu una, doua, trei variante pentru premier. Traian Basescu a avut si alte declaratii televizate, in campania electorala, in care a punctat atributiile constitutionale ale presedintelui in desemnarea premierului. In ceea ce priveste premierul si Guvernul, Constitutia il face intangibil pe presedinte. La art.103 se spune: se consulta, dar decide, desemneaza, deci consultarea e consultare, dar decizia e decizie. Tot in Constitutie, si se spune foarte clar ca, in situatia in care Parlamentul rateaza de doua ori investirea Guvernului, presedintele dizolva Parlamentul. Deci Constitutia il aseaza pe presedinte intr-o situatie extrem de puternica , a declarat seful statului la emisiunea Nasul de la B1 TV din 10 noiembrie.La inceputul ultimei saptamani de campanie, presedintele Traian Basescu a facut noi precizari pe aceasta tema, si anume ca nu are in vedere posibilitatea numirii unui tehnocrat ca premier, considerand ca guvernarea trebuie asumata, mai ales in momente dificile, de politicieni.Traian Basescu a explicat ca obligatia lui constitutionala este sa desemneze un prim-ministru si ca acesta va fi cel care va negocia formarea majoritatii. Sigur ca intre mine si el va exista o discutie foarte serioasa, in care ii voi solicita sa mearga pe un Guvern cu sustinere puternica in Parlament. Daca ma vor intreba partidele cum sa se realizeze, foarte bine. Daca nu, eu imi fac obligatia constitutionala sa desemnez un prim-ministru , a spus presedintele. Specialistii in drept constitutional, Ioan Stanomir si Simina Tanasescu, chestionati de NewsIn, au sustinut ca prevederile Constitutiei ii dau presedintelui libertate deplina in alegerea premierului, ambii spunand ca exista sanse mari pentru repetarea scenariului din 2004, adica desemnarea premierului de la un partid care nu a obtinut in urma scrutinului majoritatea parlamentara (insa o constituie in timpul consultarilor de la Palatul Cotroceni cu presedintele) si nici nu s-a clasat primul in ierarhia care a fost indicata de rezultatele votului. Majorarea salariilor profesorilor- controversa din prima jumatate a campaniei Debutul campaniei electorale a fost marcat de dezbaterea privind majorarea salariilor cu 50% pentru profesori, dupa ce masura, sustinuta de toate partidele politice in Parlament, a fost blocata de Guvern, prin OUG, care prevedea ca salariile sa poata fi majorate doar din aprilie 2009 si numai daca se redacteaza pana atunci o lege unica de salarizare pentru bugetari. Un rol important l-a avut, din nou, presedintele Traian Basescu, ale carui declaratii, facute cu ocazia promulgarii Legii de majorare a salariilor profesorilor, au declansat un sir de reactii politice. Presedintele a spus ca salariile din invatamant pot creste, dar ca asteapta in schimb o reforma reala in domeniu, teorie reluata la 30 octombrie. Reforme contra bani. Fara reforme, fara acorduri de acceptare a reformei, fie ca este vorba de sanatate sau de administratie publica, nu poate fi vorba de cresteri de salarii. Reforma contra bani este, daca vreti, tandemul care poate duce la cresteri salariale , a spus Traian Basescu.Replica premierului a fost pe masura: Trebuie sa ne opunem ferm politicilor demagogice si populiste caracteristice stangii. PSD s-a reformat prea putin si promoveaza aceleasi politici care au dus Romania in saracie. Iar PD-L, desi se declara partid de dreapta, merge exact pe aceeasi cale a unui populism desantat. Ce a decis Parlamentul si a promulgat presedintele, cresterea salariilor profesorilor cu 50%, este un lucru fantasmagoric. In nici o tara din lume nu se poate asa ceva , a declarat primul-ministru. Mai mult, Guvernul a facut public continutul celor doua scrisori transmise presedintelui, in care evalua efectele in lant ale majorarii salariilor profesorilor asupra economiei. Premierul a explicat ca o astfel de masura ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastica a cheltuielilor cu investitiile si ca majorarea concomitenta a salariilor bugetarilor si a punctului de pensie pentru grupele I si II de munca va duce la o inflatie de doua cifre si la disponibilizarea a circa 300.000 de angajati. Dezbaterea pe tema majorarii salariilor profesorilor a culminat cu grevele sindicatelor din educatie si cu motiunea de cenzura depusa de PD-L , cu ajutorul parlamentarilor PRM, la Parlament. Motiunea nu a mai fost insa discutata, pentru ca presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a declarat ca nu e cvorum si nu a anuntat cand urmeaza sa se reuneasca din nou Parlamentul pentru a da votul asupra motiunii. Desi PSD si PC au sustinut majorarea salariilor pentru profesori, liderii celor doua partide nu au fost de acord si cu motiunea de cenzura a PD-L. Dezbaterea politica s-a stins aproape cu totul dupa ce Guvernul a dat o noua OUG privind cresterea graduala a salariilor, pana la maximum de 28% pentru profesorii debutanti, iar Curtea Constitutionala a declarat prima OUG, care amana aplicarea majorarii pana in aprilie 2009, ca fiind neconstitutionala. O noua controversa a iesit in prim plan: planurile anticriza redactate si promovate de partidele politice. Criza economica internationala si programele electorale anticriza autohtone Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu s-au contrazis public, la Bruxelles, la 7 noiembrie, pe tema masurilor pe care trebuie sa le ia Romania pentru a contracara efectele crizei economice, Tariceanu sustinand ca trebuie reduse cheltuielile publice, iar presedinte ca reforma trebuie accelerata in vreme de criza. Subliniez ca intr-o astfel de perioada, linia de conduita trebuie sa fie catre diminuarea cheltuielilor publice, in general, si orientarea cheltuielilor catre investitii cu fonduri publice, astfel incat pierderea locurilor de munca din sectorul privat sa fie intr-un fel compensata de crearea sau macar mentinerea locurilor de munca din sectorul public , a declarat Tariceanu la finalul summitului care a avut loc la Bruxelles, in conferinta de presa sustinuta impreuna cu presedintele Traian Basescu. Seful statului a intervenit spunand ca atat Romania, cat si alte state membre au pus accent in cadrul dezbaterilor pe necesitatea accelerarii reformei sistemelor nationale. Deci procesele de reforma trebuie accelerate ca o solutie a cresterii vitezei de iesire din criza. In situatie de criza nu ne tragem plapuma pe cap si spunem , ci acceleram reformele ca o solutie de iesire din criza si de evitare a crizelor viitoare , a declarat Basescu. Dintre masurile anticriza anuntate de liderii politici, cea mai critica a fost cea propusa de Mircea Geoana, la 14 noiembrie: amnistie fiscala pentru cei cu averi ilicite,care ar avea posibilitatea sa foloseasca resursele obtinute neclar in proiecte publice. Averile foarte mari vor fi impozitate mai mult, vom integra in economie, in proiecte de interes public, resursele celor care vor intelege sa aduca la suprafata sursele ilicite sau sursele neclare de venituri. Analizam posibilitatea unei amnistii fiscale pe termen limitat pentru a permite celor care doresc sa readuca in circuitul cinstit al economiei resursele pe care le-au obtinut poate prin alte mijloace , a declarat presedintele social-democrat, in cadrul unei intalniri cu studentii Universitatii Dimitrie Cantemir . Mircea Geoana a dost nevoit sa revina ulterior cu explicatii si nuantari, dupa ce a fost criticat public de toti adversarii politici. Liberalii si-au insusit programul anticriza lansat de Calin Popescu Tariceanu la Guvern, demers motivat ulterior de faptul ca isi doreste un nou mandat de premier si ca masurile anticriza trebuie rapid adoptate si aplicate. Programul premierului vizeaza trei directii principale: masuri care vizeaza cetatenii, amenintati cu pierderea locurilor de munca, ajutorarea firmelor, a societatile romanesti cu precadere si protejarea sistemului bancar. Printre proiectele liderului liberal se afla acordarea a 1.000 de euro firmelor care vor angaja persoane care si-au pierdut slujba de mai mult de trei luni, alocarea a trei miliarde de euro pentru a ajuta firmele care investesc in inovatie si care creeaza locuri de munca in domenii de varf. Prin acest program vom putea crea, direct si indirect, intre 80.000 si 100.000 de noi locuri de munca, mai bine platite , spune Calin Popescu Tariceanu. Premierul promite reducerea contributiilor de asigurari sociale cu inca zece puncte procentuale. Asadar vom ajunge la un CAS de 30% dupa ce, in urma cu patru ani, aveam nu mai putin de 49,75% contributii de asigurari sociale. Vom ajunge, astfel, la una dintre cele mai scazute valori ale CAS din Europa , a spus el. Planul mai prevede acordarea unui premiu fiscal de 5% din valoarea impozitului pentru plata la timp de catre firme, persoane fizice autorizate si populatie a darilor catre stat. Planul anticriza propus de Tariceanu a fost atacat de adversarii politici, pe motiv ca premierul nu poate angaja viitorul Guvern cu propriile masuri si ca nu este suficient sa reduci CAS sau sa premiezi plata la timp a taxelor de catre populatie pentru depasirea crizei. In programul anticriza, PD-L mizeaza, in principal, pe scutirea pe profitul reinvestit si metinerea cotei de 16%. Potrivit lui Theodor Stolojan, programul anticriza al PD-L urmareste trei scenarii pe care economia romaneasca le-ar putea urma, si anume: cresterea economica de 7%, de 5% sau de 4% pe an. PD-L doreste, de asemenea, adoptarea legilor privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici si ale personalului contractual din sectorul bugetar, pentru inlaturarea haosului din acest sistem si a exceselor de venituri a unor persoane, pe care Stolojan i-a numit baroni bugetari . Reforma sistemului de venituri pentru managementul companiilor cu capital majoritar de stat, pentru stimularea performantei si eliminarea conflictelor de interese, este o alta masura prevazuta in programul anticriza a democrat-liberalilor.O alta masura prevazuta de PD-L este schimbarea imediata a prevederilor privind exproprierile de terenuri si imobilelor pentru deblocarea constructiei de autostrazi si alte proiecte de interes public. PD-L-ul isi mai propune rezolvarea in primii doi ani de guvernare a tuturor dosarelor privind restituirea de proprietati confiscate abuziv, pentru deblocarea si introducerea acestora in circuitul economic.Alte masuri promise de PD-L sunt: stimularea investitiilor autohtone si straine si crearea de noi locuri de munca, scutirea de impozit a profitului reinvestit, relansarea procesului de privatizare, mentinerea cotei unice de impozitare de 16%, sustinerea IMM-urilor si sustinerea financiara a fermierilor in vederea cresterii productiei agricole.In ceea ce priveste masurile promise la nivelul UE, PD-L mentioneaza in programul sau crearea unei linii de credit de catre Comisia Europeana impreuna cu Banca Europeana Centrala pentru situatii de urgenta, si anume pentru golurile de lichiditate , la care sa poata avea acces bancile centrale din tarile membre UE, dar care se afla in afara zonei euro. Prim-vicepresedintele PD-L, Theodor Stolojan, a declarat de asemenea ca partidul sau si-a propus, daca accede la guvernare, sa initieze discutii cu bancile pentru a prelungi durata de rambursare a creditelor imobiliare in cazul familiilor care nu-si mai pot permite sa plateasca ratele. Si planul anticriza al PSD mentioneaza doua variante de crestere economica, una optimista-6% si una pesimista-de 4,5%. PSD sustine ca doreste sa protejeze cetatenii si vrea sa reduca rata impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru cei care nu reusesc sa castige salariul mediu pe economie, in rest intentionand sa pastreze cota de impozitare de 16%. De asemenea, PSD vrea introducerea un tarif social la consumul de energie electrica de 60Kwh, modificarea cosului de energie electrica astfel incat, sustine PSD, populatia sa beneficieze de productia de energie ieftina a Romaniei in procent de 100% si nu doar de 16% cat beneficiaza in prezent, TVA redus la alimente de 5%. Toate acestea erau promisiuni continute si in oferta de guvernare a social-democratilor prezentata in vara, pe care pesedistii le-au reluat si in planul anticriza.O alta masura anticriza a PSD este garantarea integrala a depozitelor populatiei. La capitolul infiintarea de noi locuri de munca, PSD propune lansarea, de catre stat, a unor proiecte de investitii strategice in infrastructura si dezvoltare rurala, dar nu mentioneaza nimic de ajutoare de la stat pentru investitii, deduceri fiscale sau alte beneficii pentru investitorii care folosesc forta de munca ce va fi disponibilizata in perioada urmatoare. Pentru persoanele cu varsta mai mica de 25 de ani si mai mare de 45 de ani, propunem taxe 0 pentru fiecare angajat; angajatorii sa fie scutiti de plata impozitului pentru salariatii studenti angajati part-time pe durata facultatii, prima de primul job pentru tinerii care provin din mediul rural sau din familii cu venituri modeste , se arata in planul de masuri anticriza al PSD. In viziunea PSD, resursele financiare pentru implementarea planului anticriza sunt de patru tipuri: resurse din bugetul statului, din imprumuturi atrase (de la BERD, BEI, BM etc), din parteneriate public privat si din fonduri europene.