Electoratul urban: prioritate dreapt 259; sau lene democratica

Suntem la finalul campaniei electorale, cand faza “de teren”, impusa de noua lege a votului uninominal este incheiata, cu cea mediatizata clasic. Daca pana la aceste alegeri, cetateanul votant avea intalnire la urne cu un grup partinic aflat pe celebra lista, primul propus pe lista avand rolul de “iepure” – care prin charisma ori popularitatea sa, tragea dupa el numele mai obscure aflate mai in josul listei, uninominalul forteaza o apropiere si stabilirea unui contact mai personal intre cetateni si persoana propusa de partid a-i reprezenta in parlament, “iepurele” tragand aparent, doar pentru sine. Prin urmare, toate partidele si-au trimis nominalizatii la fata locului, pentru a intra individual in memoria alegatorilor proprii cat mai profund, iar a a doua perioada fiind dedicata aparitiilor in mass media pentru consolidarea imaginii unitatii de partid si transmiterea impresiei de forta.Cu alte cuvinte, partidele acopera cerinta votantilor care isi doresc un candidat individualizat si o oarecare independenta fata de partid, dar si cerinta celor care, fie din lipsa unor nume pregnante fie din nostalgia puterii partidelor sau a ideologiei, voteaza partidul.Pentru a face o estimare a rezultatelor acestor alegeri, un punct de plecare al analizei l-ar putea constitui comparatia cu situatia ciclului electoral anterior.In anul 2004, rolul autoritatilor locale implicate in actul electoral se rezuma la organizarea alegerilor si in masura relativ scazuta la catalizarea voturilor inspre un anume candidat, prin influenta pe care o avea singurul ales uninominal, primarul, asupra optiunii electoratului. Prin satisfacerea cerintelor comunitatii locale, primarul putea influenta optiunea alegatorilor, insa aceasta era conditionata de aprobarea proiectelor si a finantarii acestora de catre un Consiliul Local ales pe liste, divizat si format din reprezentantii mai multor partide.Consensul intre primar si Consiliu se putea realiza doar daca apartineau aceleiasi formatiuni sau prin compromisuri, multe proiecte bune pierzandu-se din motive de consens.PSD a participat la alegerile din 1992, 1996, 2000 si 2004 ca lider de necontestat al structurilor locale, din postura partidului – stat, cand structurile administrative erau transformate in partid. Cu tot avantajul pole position-ului, al presei cumparate de catre cabinetul Nastase cu titlu de publicitate, si al promisiunilor si pomenilor electorale, alegerile locale din 2004 au adus o modificare substantiala a raportului de forte, facand posibila apropierea partidelor care formau alianta DA, de scorurile obtinute de PSD.Anul 2008 a accentuat tendinta, cu atat mai mult cu cat a adus primul element de noutate privind reformarea sistemului de vot, sub aspectul alegerii presedintilor de Consilii Judetene, in acelasi mod ca primarii, uninominal, marind substantial influenta pe care ar putea-o avea, impreuna cu primarii, asupra preferintelor electorale.Daca analizam ca punct de plecare, structura politica a autoritatilor locale in 2004 si 2008, ca factor organizatoric si de influenta directa asupra desfasurarii alegerilor, dar si asupra rezultatelor acestora, constatam o diminuare substantiala a portofoliului de influenta a PSD, asupra electoratului in teritoriu.Daca in 2004, din totalul de 2525 de mandate de primari pe tara, PSD detinea 1702, in 2008 a pierdut in favoarea democratilor si liberarilor 33% dintre acestea, ajungand la 1133 de mandate.La mandatele de consilieri locali, de la 14990 detinute in 2004, PSD a pierdut 20 % ajungand la 12100 de mandate, iar la consilieri judeteni, de la 543 mandate in 2004, a pierdut 23 % ajungand in 2008, la 416 mandate.La presedinti de consilii judetene, alesi uninominal in 2008, PSD a pierdut 11 % fata de anul 2004.Aceste cifre semnaleaza faptul ca, pentru prima data, la alegerile din 30 noiembrie, PSD nu mai porneste din pozitia covarsitor dominanta in teritoriu, iar daca in 2004 alianta DA venea in urma PSD, anul acesta un singur partid, PD-L, se afla pe pozitie sensibil egala cu acesta iar liberarii nu sunt nici ei prea departe.La acestea, se mai adauga un alt aspect, deloc de neglijat si anume, pierderea influentei decisive a PSD in unele judete traditional de stanga:-In favoarea PD-L: Neamt (PDL-44%, PSD-30%) si Suceava (PDL-43%, PSD-33%) care se adauga la judetele aflate deja in fief-ul acestuia: Alba , Arad , Caras, Cluj, Dambovita, Mehedinti, Timis, Tulcea, Bucuresti -In favorea PNL: Giurgiu (PNL-37%, PDL-28%, PSD-26%), Calarasi (PNL-32%, PDL-27%, PSD-21%) si Hunedoara (PNL-32%, PDL-24%, PSD-24%)Presedintia Consiliilor Judetene preluate de la PSD de catre pedelisti sau penelisti: Botosani – PDL (Tabuleac), Calarasi – PNL (Filipescu), Dambovita – PDL (Florin Popescu), Giurgiu – PNL (Beianu), Hunedoara – PNL (Molot), Ilfov – PDL (Radulescu),Neamt -PDL (Pruteanu), Suceava – PDL (Flutur) si Tulcea -PDL (Tarhon)Si in fine, sunt judete in care scorul este aproximativ egal intre cele trei forte politice, rezultatul fiind deschis oricarei posibilitati: Bacau (26 – 29 %), Botosani (27 – 28%),Braila (24 – 33%), Buzau (29 – 33%), Dolj (36%), Iasi (31%), Ilfov (29 – 30%), Olt (34%), Valcea (28 – 29%).Este demn de mentionat faptul ca aceste rezultate au fost obtinute in conditiile in care prezenta la vot a fost dubla in mediul rural, fata de cel urban.Si pentru ca vorbim de mediul urban, aceasta este situatia in urma alegerilor locale din 2008, in marile orase ale tarii:Bucuresti – PDL -36%, PSD-24%, PNL-12%.Iasi – PDL-37%, PSD-35%, PNL-11%Cluj – PDL – 51%, UDMR-15%, PSD – 12%, PNL-9%Timisoara – PNL/FDGR/PNTcd – 33%, PDL-24%, PNL-17%Constanta – PSD – 59%, PDL-17%, PNL-11%Craiova – PDL-46%, PSD-30%, PNL-10%Galati – PSD-26%, PDL-22%, PC-18%, PNL-17%Brasov – PDL- 49%, PNL-16%, PSD-15%Ploiesti- PDL-30%, PSD-25%, PNL-13%Braila -PSD-29%, PDL-23%, PNL-21%Oradea – PNL-31%, PDL-21%, UDMR-21%, PSD-8%Bacau -PNL-39%, PSD-19%, PDL-18%Arad- PDL-55%, PNL/PNTcd-11%, UDMR-9%, PSD-7%Pitesti -PSD-52%, PDL-21%, PNL-11%Ca o prima concluzie a cifrelor de mai sus, se poate anticipa o mentinere a tendintei din 2004, confirmata la localele din 2008 si posibil a fi evidenta la parlamentarele din noiembrie, de descrestere a sferei de influenta PSD in zone care i-au fost garantate pana in 2004.In ceea ce priveste capacitatea de mobilizare la vot a electoratului, dupa cum afirmam mai sus, procentul de participare in mediul rural a fost aproape dublu fata de cel urban, ori electoratul de stanga este preponderent in cel rural, prin urmare, PSD s-a apropiat de limita maxima a potentialului sau, in schimb, electoratul urban preponderent de dreapta, nu a prea a iesit la vot. Este posibil ca nici acum sa nu iasa, dar lasa o marja semnificativa cu care dreapta ar putea reduce si mai mult influenta PSD, scotand-o din eventualele intelegeri post electorale, lucru deloc de neglijat intr-o viitoare guvernare.In acelasi context al mobilizarii electoratului, eficienta triumviratelor (primar- presedinte de CJ –candidat) monocolore va putea fi apreciata tot raportat la localele din primavara, cand un PD-L prezent in structurile locale in procent de 12-14 % a obtinut 29 %, pe cand PSD cu structuri de 37 %, a obtinut doar 29 %.Trebuie tinut seama insa, de faptul ca trasarea colegiilor nu s-a facut in raport cu impartirea administrativ – teritoriala a tarii in judete ci dupa un “aliniament” convenabil partidelor, astfel, conform legii, un colegiu uninominal poate cuprinde, una sau mai multe localitati intregi iar daca alegerea acestora s-a facut pe criteriul apartenentei primarilor la acelasi partid cu siguranta vom asista la rasturnari de scoruri.Nu neaparat spectaculoase, dat fiind faptul ca norma de reprezentare a ramas 70.000 de voturi pentru un deputat si 160.000 de voturi pentru un senator, prin urmare, influenta unui primar peste 5.000 de suflete (in localitati mici cu orientare de stanga) nu poate fi apreciata ca egala cu cea a unui primar, care pastoreste 100.000 de suflete cu drept de vot( in orasele mari cu orientari de dreapta). Aceiasi diferentiere este aplicabila si influentei presedintilor de Consilii Judetene, in functie de numarul de locuitori.Prin urmare, rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie vor fi stabilite ori de catre electoratul oraselor, mai mare sau mai mic, fie de cei care stau acasa, fie de electoratul din mediul rural, care va hotari in numele ambelor cazuri.Practic vom avea un Parlament si o guvernare, dupa chipul si asemanarea celor dispusi sa iasa la vot!