Geoana a criticat Guvernul pentru ca a emis prea multe Ordonate de Urgenta

Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a prezentat marti bilantul primei sesiuni parlamentare, prilej pentru a critica Guvernul pentru ca legifereaza excesiv prin Ordonante de Urgenta. Din punct de vedere al modului in care Guvernul s-a raportat la institutia noastra, la inceput de mandat, de noua guvernare, exista (…) din pacate o cutuma de-a lungul anilor, anume apelarea la Ordonante de Urgenta. Este de multe ori o dorinta aproape irezistibila pentru Guvern. Din punctul nostru de vedere, ar trebui sa insistam in relatia cu Guvernul ca acest tip de operatiune sa fie facuta exclusiv atunci cand exista o urgenta reala , a afirmat Geoana.Presedintele Senatului a precizat ca nu in toate situatiile in care s-a legiferat prin OUG a fost justificata urgenta. Fac un apel pe aceasta cale catre Executiv sa fie mult mai atent la cazurile in care se va recurge la astfel de proceduri constitutionale pentru a putea sa redam Parlamentului locul natural in arhitectura Republicii , a mentionat el. Din punct de vedere al controlului parlamentar, continuarea invitarii membrilor Cabinetului la audieri pe teme fie exceptionale, fie pe teme fundamentale, reprezinta pentru noi o obligatie pe care o vom continua si in sesiunea legislativa urmatoare , a asigurat Geoana.Potrivit analizei prezentate de Geoana, Senatul a adoptat 216 proiecte de lege si 15 propuneri legislative. In aceasta sesiune, este pentru prima oara cand numarul propunerilor legislative inregistrate si dezbatute il depaseste cu mult pe cel al proiectelor de lege inaintate de Guvern, in care includem si proiectele de lege de aprobare a Ordonantelor si a Ordonantelor de Urgenta , a comentat social-democratul.Presedintele Senatului nu a uitat sa precizeze si ca, in cursul mandatului sau, s-a pus mai mult accent pe transparenta cheltuirii banului public. Senatul a demonstrat solidaritate fata de societate, banii sunt cheltuiti mai atent si mai eficient, au fost reduse considerabil cheltuielile noastre cu aproximativ 25% , a afirmat el, dar a adaugat ca institutia se afla intr-o zona de risc pentru gasirea unui echilibru intre investitii si continuarea activitatii in partea a doua a anului.Mircea Geoana si-a prezentat si proiectele pentru sesiunea legislativa urmatoare. Vom face un raport anual de activitate si de cheltuieli pentru institutia noastra, vom proceda, la inceput de septembrie, la restructurarea organigramei Senatului pentru o mai buna, mai eficienta si mai transparenta cheltuire a banului public , a enumerat el.Presedintele Senatului a dat asigurari ca initativele legislative vor fi publicate in stadiul de proiect pentru a se permite mediului civic interventia eficienta in perioada de legiferare. Vom colabora si cu Camera Deputatilor pentru un ghid pentru noii alegatori, transmis celor care implinesc 18 ani in baza unui parteneriat cu MEC. Vom deschide si mai mult institutia pentru vizitare, pentru implicare , si-a trecut Geoana in revista planurile.In final, presedintele Senatului s-a referit la reorganizarea arhitecturii institutionale a statului pentru reglementarea raportului intre Executivul roman si Parlamentul national, dar si a capacitatea Senatului de co-legiferare cu PE. Vom avea, conform Tratatului de la Lisabona, posibilitatea, dreptul si obligatia de a intra intr-o logica de co-decizie impreuna cu Parlamentul European , a precizat el, in speranta ca Irlanda va ratifica Tratatul.Totusi, in ciuda laudelor aduse de Geoana, in ultimul plen al actualei sesiuni parlamentare, cel de marti, senatorii au avut ceva probleme in a vota legile organice. Astfel, au fost respinse doua proiecte de lege, unul referitor la Statutului personalului didactic si cealalta la Legea invatamantului, adoptate de Camera.Unul dintre proiecte prevedea ca, dupa implinirea varstei de 70 de ani, profesorii univeristari pot ramane in activitate, ca titulari, la cerere, prin votul Senatului universitar, eliminandu-se caracterul deschis al acestui vot. Cel de-al doilea proiect elimina, de asemenea, votul deschis pentru mentinerea in activitate a membrilor titulari sau corespondenti ai Academiei Romane, ai Academiei Oamenilor de Stiinta sau ai academiilor infiintate prin Lege, care depasesc varsta de 70 de ani. Ambele prevederi corespundeau de fapt unor cerinte ale Curtii Constitutionale (CCR).O alta modificare impusa de CCR, cu privire la procedura executarii silite, a reusit sa fie adoptata prin vigilenta liderilor de grup care, dupa ce au vazut ca senatorii adopta raportul, dar resping proiectul, au solicitat reluarea votului. In final, explicandu-se din nou importanta proiectului, s-a strans numarul de voturi necesar adoptarii legilor organice. Foto: Mondo News