Grecii isi parasesc tara devastata de criza

Voula Diamantou isi verifica pentru ultima data bagajele. De data aceasta, gastro-enterologul de 33 de ani nu mai pleaca sa-si petreaca vacanta in insula Rhodos, locul sau de bastina. Pleaca la Londra, iar biletul este doar dus. Este povestea unuia dintre zecile de mii de greci care-si parasesc tara devastata de criza.Cantecul greierilor, soarele, familia si prietenii mei, totul imi va lipsi, dar nu mai am nici un viitor aici , spune ea, sprijinindu-se pe marginea balconului apartamentului sau din suburbiile de nord ale Atenei. Dupa ce a absolvit stralucit medicina la universitatea din capitala Greciei, Voula a descoperit realitatea sistemului grecesc de sanatate, lovit de criza. De la 1.100 de euro la 2.500. Copilul si sotul raman insa acasa.De cinci ani, lucreaza la un spital popular din centrul Atenei. Nu are nici un salariu motivant si nici perspective de promovare. “Castig doar 1.100 de euro net pe luna, garzile nu mai sunt platite de mai mult de un an, salariile au fost inghetate iar angajarile oprite. Asa ca nu pot spera la mai bine la un alt spital public si nu am cu ce sa-mi deschid un cabinet. Dupa ce a venit criza, bancile nu mai dau credite asa usor” spune tanara grecoaica.Asa ca, atunci cand i s-a propus un post de medic asociat la Universitatea din Cambridge, platit cu 2.500 de euro pe luna, n-a ezitat nici o secunda. “Pot sa avansez si voi fi platita. Merita sacrificiul” spune Voula, care ii lasa acasa pe Maria, fetita sa de doar 17 luni si pe Sotiris, sotul sau, inginer la metroul din Atena.“E greu sa-mi abandonez radacinile, viata de aici, dar daca nu fac aceasta alegere acum, apoi va fi prea tarziu” spune tanara decisa totusi sa nu se dea batuta. “Deja cautam un loc de munca pentru sotul meu. Odata ajunsa acolo, sper sa grabesc lucrurile. Sunt sigura ca va fi mai bine si pentru educatia fetitei” spune Voula.E ca acum o suta de ani. Atunci era insa razboi si foameteTanara grecoaica nu este o exceptie. Mii de greci cauta sa plece dar, cum nu toti au avut sansa ei, se adreseaza agentiilor de recrutare, care ofera din ce in ce mai multe anunturi de slujbe in strainatate, pe masura pregatirii fiecaruia si pe salarii bune. Nu toate anunturile sunt insa oneste. Sute de avocati, ingineri sau studenti, au fost pacaliti de o agentie australiana, care promitea locuri de munca la Antipozi, de exemplu. Acum depun plangeri.In ultimele luni, ministerul grec de externe nu mai poate fata cererilor de eliberare sau de innoire a pasapoartelor. “Telefoanele suna incontinuu, toata lumea este nerabdatoare sa plece. Ai impresia ca esti la inceputul secolului XX, cand Grecia a cunoscut un mare val de emigratie. Numai ca acum nu e razboi sau foamete” spune un diplomat elen.Zeci de mii au plecat. Mai ales “creiere”Deja, peste 70.000 de greci au plecat in Statele Unite, iar alti 15.000 au ajuns in Germania, Marea Britanie si Franta. “Din pacate, dupa ce au plecat capitalurile, pleaca si creierele. Cele carora sistemul le taie craca de sub picioare. Clientelismul, nepotismul, mentalitatie sunt rezistente la schimbare, peste tot. Trebuie sa recunoastem ca sunt multi medici in Grecia, 70.000 pentru 10 milioane de oameni. Dar, pe de alta parte, 5.000 au plecat doar in ultimii trei ani. Daca cei mai buni pleaca, cine mai ramane?” se intreaba Ioannis Detseris, lider de sindicat al medicilor. Confruntat cu necesitatea de a face reformele in ciuda daunelor colaterale, Guveruel este totusi ingrijorat de acest val de emigratie care afecteaza toata populatia. in special tinerii. Din zece persoane cu varste cuprinse intre 20 si 25 de ani, sapte spun ca vor sa plece din tara. Plecarea acestei generatii foarte bine pregatite va afecta destul de grav viitorul Greciei. Autoritatile nu pot decat sa spere ca, odata ce criza va fi trecut, creierele se vor intoarce acasa.