Iliescu nu va raspunde penal pentru mortii din 13-14 iunie 1990

Parchetul General a dispus, pe 10 octombrie, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu in legatura cu decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13-14 iunie 1990.Potrivit unui comunicat remis luni, procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, la data de 10 octombrie 2008, neinceperea urmaririi penale fata de Ion Iliescu sub aspectul savarsirii, in forma participatiei improprii, a infractiunilor de omor calificat, omor deosebit de grav si a tentativelor la cele doua infractiuni, in cauza privind decesul a patru persoane si ranirea altor trei prin impuscare in ziua de 13 si in noaptea de13/14 iunie 1990 .Procurorii sustin ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor pentru care s-au facut cercetari. Activitatea fostului Presedinte al Romaniei nu intruneste conditiile legale pentru a putea fi apreciata ca o determinare la savarsirea unei infractiuni si nu are legatura de cauzalitate de natura penala cu ceea ce s-a intamplat in dupa-amiaza zilei de 13 iunie 1990 si in noaptea de 13/14 iunie 1990, respectiv cu evenimentele in cadrul carora au decedat patru persoane si au fost ranite alte trei, prin impuscare , se arata in comunicatul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.In continuare, procurorii explica evenimentele din iunie 1990. Astfel, anchetatorii sustin ca din actele premergatoare a rezultat faptul ca a existat o initiativa a presedintelui la acea data, Ion Iliescu, agreata de primul ministru, cu privire la necesitatea eliberarii Pietei Universitatii, care era ocupata de manifestanti. Aceasta initiativa s-a materializat printr-o sedinta, organizata la data de 12 iunie 1990, la care au participat alaturi de cei doi si ministrii internelor, ai apararii nationale, Procurorul General al Romaniei, precum si reprezentantul Serviciului Roman de Informatii, in care s-a luat hotararea de eliberare a pietei.In urma sedintei, Ministerul de Interne a elaborat un plan de actiune, aprobat de participanti, ce a fost pus in aplicare in dimineata zilei de 13 iunie 1990, cand fortele de ordine ale Ministerului de Interne au procedat la eliberarea Pietei Universitatii, fara sa existe victime. Cu aceasta ocazie au fost retinute mai multe persoane care au fost transportate la Turnu Magurele, aceste fapte facand obiectul unui dosar aflat in curs de solutionare la Sectia Parchetelor Militare. Practic, in dimineata zilei de 13 iunie 1990, obiectivele vizate de planul de actiune, au fost indeplinite pana la orele 9.00, sustine comunicatul.Potrivit acestuia, evenimentele care au urmat, in cursul carora au fost atacate cladirea Ministerului de Interne si sediul Politiei Capitalei, nu au facut in nici un fel obiectul acestui plan de actiune, potrivit documentului. Raportat la cele doua intervale de timp, din ziua de 13 iunie 1990 si noaptea de 13/14 iunie 1990, in cadrul carora au fost ucise cele patru persoane si ranite celelalte trei, s-a constatat faptul ca, de fiecare data, a fost vorba de o initiativa personala, ce a apartinut militarilor, care au participat la aceste evenimente, in ceea ce priveste deschiderea focului cu munitie de razboi asupra manifestantilor , se arata in comunicat.Astfel, in primul caz, evenimentele de la Ministerul de Interne au avut in prim plan initiativa celor doi ofiteri superiori, Stefan Traian Calin si Dumitru Costea , care asigurau conducerea pazei Ministerului de Interne. Cei doi, care in prezent au calitatea de inculpati, au solicitat si au obtinut, de la generalul Gheorghe Andrita , aprobarea pentru a deschide focul in zona portilor de acces in minister, in plan vertical. In aceste conditii, in intervalul orar 1830- 19.00 au fost impuscate victimele Valentin Velicu Mocanu si Mitrita Lepadatu.In ceea ce priveste al doilea moment, in cadrul caruia au fost ucise doua persoane si ranite alte trei, in zona magazinului Romarta Copiilor din Bucuresti, procurorii precizeaza ca militarii din cadrul M.Ap.N. care au fost trimisi pentru restabilirea ordinii in punctele cheie din Bucuresti, au primit ordine precise prin care li se cerea sa nu riposteze cu focuri de arma decat in situatia in care vor fi atacati in acelasi mod. Si in aceasta situatie, a existat o initiativa personala din partea colonelului in rezerva Vasile Constantin, fost ofiter in cadrul Sectiei de Parasutisti din Comandamentul Aviatiei Militare care, in noaptea de 13/14 iunie 1990, vazand ca militarii din subordinea sa erau atacati cu sticle incendiare si pietre, iar unii dintre ei au suferit chiar leziuni, a tras cu pistolul mitraliera la intamplare in multime, gest care a fost urmat de subordonatii sai care au procedat in acelasi mod , se arata in comunicatul Parchetului General.Urmarea acestei actiuni a fost uciderea prin impuscare a lui Dragos Dumea si Gheorghita Dunca si ranirea prin impuscare a lui Dan Gabriel Parvulescu, Gabriel Prodanzuc si Catalin Iancu. In aceste conditii, nu se poate retine instigarea la savarsirea infractiunii de omor intrucat, asa cum am aratat, ordinele militare cu privire la deschiderea focului date de conducatorul ierarhic superior au fost incalcate de catre colonelul Constantin Vasile , se mai arata in comunicat.In ceea ce priveste evolutia cercetarilor in aceasta cauza, procurorii precizeaza ca, prin rechizitoriul din 18 mai 2000 al Sectiei Parchetelor Militare, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a generalilor in rezerva, Mihai Chitac si Gheorghe Andrita, precum si a ofiterilor cu gradul de colonel in rezerva, respectiv Stefan Calin, Dumitru Costea, si Vasile Constantin, sub aspectul instigarii la savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, pentru evenimentele din seara zilei de 13 iunie 1990, cand, subordonatii ofiterilor mai sus aratati, la ordinul acestora, au deschis foc cu armamentul din dotare, in conditii nelegale, asupra unei multimi, actiuni care au avut drept rezultat impuscarea mortala a doua persoane.In ceea ce-l priveste pe Vasile Constantin, colonel in rezerva, s-a mai retinut faptul ca „in dimineata zilei de 14 iunie 1990, a ordonat soldatilor din subordine, sa traga cu armele din dotare asupra unei mase de persoane, din care doua au fost ucise si alte trei au fost ranite prin impuscare”.Prin acelasi rechizitoriu s-a mai dispus neinceperea urmaririi penale fata de cadrele militare care au folosit armamentul din dotare la sediul Ministerului de Interne, precum si fata de cadrele militare si militarii in termen care au actionat in zona fostului magazin Romarta Copiilor in noaptea de 13/14 iunie 1990, sub aspectul savarsirii unor infractiuni contra vietii.Tot atunci s-a mai hotarat disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor, intr-o cauza penala separata, pentru cele o mie trei sute persoane retinute de fortele de ordine si de mineri, incepand cu dimineata zilei de 13 iunie 1990.Curtea Suprema de Justitie – Sectia Penala, prin sentinta nr.69 din 30 iunie 2003, constatand ca urmarirea penala nu este completa, lipsind probele semnificative, a restituit cauza Sectiei Parchetelor Militare in vederea completarii urmaririi penale.Parchetul General precizeaza ca, dupa completarea cercetarilor, prin rechizitoriul intocmit la 27 iulie 2007, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate a inculpatilor Mihai Chitac si Gheorghe Andrita, Dumitru Costea si Vasile Constantin, precum si incetarea urmaririi penale fata de colonelul in rezerva Stefan Calin, intrucat acesta a decedat la 27 iunie 2004. Si acest dosar a fost restituit procurorilor de instanta suprema.Parchetul General afirma ca, pe 19 iunie 2007, adjunctul sefului Sectiei Parchetelor Militare a dispus inceperea urmaririi penale impotriva lui Ion Iliescu, pentru savarsirea infractiunii de omor, iar prin decizia din 20 iunie 2007 Curtea Constitutionala a statuat asupra competentei magistratilor militari si civili.Dosarul a ajuns la procurorii civili, iar, pe 7 decembrie 2007, procurorul general Laura Codruta Kovesi a admis plangerea invinuitului si a dispus infirmarea rezolutiei din data de 19 iulie 2007, prin care a fost inceputa urmarirea penala a acestuia si continuarea cercetarilor de catre procurorii desemnati din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica.Motivele, precizeaza Parchetul, au fost ca inceperea urmaririi penale a fost dispusa de un alt procuror decat cel ce instrumenta cauza, procurorul militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare era incompatibil sa mai efectueze vreun act de urmarire penala, iar rezolutia de incepere a urmaririi penale nu continea elementele obligatorii prevazute de Codul de Procedura Penala si nu era inregistrata in registrul special in care se consemneaza data si ora inceperii urmaririi penale.In comunicatul remis luni se mai arata ca intrucat de la inregistrarea cauzei si pana in prezent termenul rezonabil de efectuare a cercetarilor a fost depasit, iar administrarea mijloacelor de proba a devenit dificila datorita intervalului foarte mare de timp scurs de la desfasurarea evenimentelor supuse cercetarii, pentru a se stabili conditiile ce au determinat tergiversarea solutionarii si persoanele responsabile, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat, la data de 07 decembrie 2007 Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea unui control de fond al activitatii Sectiei Parchetelor Militare .Procurorul general, Laura Kovesi, a declarat, pe 9 octombrie, ca spera sa fie data o solutie cat mai rapida in dosarul mineriadei din 13-15 iulie 1990, dupa ce procurorii au refacut toate actele din dosar, ea afirmand ca persoanele care au tergiversat dosarele mineriadei trebuie sa suporte consecintele. Procurorii civili au refacut toate actele, au procedat la audieri de martori si urmeaza ca in cel mai scurt timp sa fie pronuntata solutia legala. Sper cat de curand sa se intample acest lucru, dar nu pot da o data anume, deoarece depinde de procurorul de caz , a spus Kovesi.