Intre sfidare si furie, arabii israelieni ezita daca sa mearga la vot

Desi au drept de vot si noua reprezentanti in actuala legislatura, urmasii palestinienilor care nu s-au refugiat dupa crearea statului israelian nu sunt prea convinsi ca vor merge la vot marti, comenteaza AFP.

In varsta de 28 de ani, Ihab Issa recunoaste ca ofensiva din Gaza i-a distrus ultimele sperante in zile mai bune. A decis ca nu va merge sa voteze la alegerile legislative din 10 februarie. Proprietar de restaurant, Issa este unul dintre cei circa 1,4 milioane de arabi care traiesc in Israel, prinsi intre identitatea lor palestiniana, statul israelian ai carui cetateni sunt, si apelurile extremistilor israelieni catre transferarea lor in teritoriile palestiniene.

quot;Este numai razboi, razboi si iar razboi. Din doi in doi ani, Israelul incepe un razboi, si copii si oameni nevinovati sunt ucisi (…) in Gaza, in Liban quot;, arunca el furios. quot;Si acum imi spuneti sa merg sa votez? Cum as putea vota? quot;, se revolta el, asezat la o masa din restaurantul lui din Nazaret, cel mai mare oras arab din Galileea, nordul Israelului.

Arabii israelieni sunt descendentii celor circa 160.000 de palestinieni care au ramas pe loc dupa infiintarea Israelului in 1948. Ei reprezinta 20% din populatie si au noua reprezentanti in Parlament.

quot;Sunt alegerile razbunarii. Nu cu sange, ci cu democratie quot;, explica Sheikh Ibrahim Sarsour, nbsp; candidat al Miscarii Arabe pentru Schimbare, un curent islamic moderat. quot;Peste 30 de ani, noi vom reprezenta 45-50% din populatia totala, este o bomba demografica cu intarziere pentru Israel quot;, declara el din biroul sau de la Kfar Kassem (la nord-est de Tel Aviv). quot;Simtim ca existenta noastra fizica este cu adevarat amenintata quot;, mai explica el, referindu-se la amenintarea mutarii arabilor in afara Israelului.

Unul dintre principalii avocati ai acestui tranfer este Avigdor Lieberman, seful partidului Israel Beitenu, creditat cu pana la 19 deputati din 120 in sondaje. El ar putea face parte din viitoarea coalitie guvernamentala. Cota lui de popularitate a crescut dupa ofensiva din Gaza, in timpul careia mii de arabi israelieni au protestat, in special strigand quot;Hamas, suntem cu tine quot;. Lieberman a incercat si sa obtina interzicerea a doua partide arabe, acuzandu-le ca nu recunosc Israelul.

Sarsour isi face griji in primul rand din cauza motivatiei scazute a arabilor de a merge la vot. Rata lor de participare a fost de 90% in anii ’50, 62% in 2003 si 56% in 2006. quot;Facem eforturi mari pentru ca un numar cat mai mare de alegatori sa mearga la urne quot;, a explicat candidatul.

Dar eforturile de a reuni candidatii arabi pe o singura lista au esuat din cauza rivalitatilor. Mai mult, partidul Fiii Patriei a urmat apelul la boicot al ramurii radicale ale Miscarii Islamice, ceea ce reprezinta o pierdere potentiala a circa 10% din acest electorat.

Hanine Zohbi, candidata pe lista Adunarii Nationale Democratice, se teme ca rata absenteismului va creste si mai mult anul acesta. quot;Facem tot posibilul sa nu pierdem voturi quot;, declara ea.

Intr-o cafenea din Kfar Kara, sat din apropiere de Oum el-Fahem (centru), bastion la islamului radical in Israel, Mouhran Azab, in varsta de 24 de ani, pare cu totul indiferent la aceasta dezbatere. Va merge la vot? quot;Nu cred quot;, raspunde. quot;Nu am votat niciodata, atunci de ce sa ma duc acum? Nu ii cunosc pe deputatii arabi. Si cred ca nici prietenii mei nu vor vota quot;.

nbsp;