Lamuriri – Despre numele lui Iisus Hristos

Dupa naratiunea biblica, Dumnezeu este primul care a pus nume: Lumina a numit-o Dumnezeu ziua, iar intunericul l-a numit noapte . Omul, fiind creat dupa chipul lui Dumnezeu, pune de asemenea nume: Si Domnul Dumnezeu, Care facuse din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului, le-a adus la Adam, ca sa vada cum le va numi; asa ca toate fiintele vii sa se numeasca precum le va numi Adam . Punerea numelui urma in traditia Vechiului Testament imediat nasterii, de obicei fiind lasata in seama mamei copilului, fara insa ca tatal sa fie exclus. In iudaismul talmudic, fapt atestat inca din perioada scrierii Noului Testament, punerea numelui a fost mutata in a opta zi, cand baiatul era taiat imprejur, aratand prin aceasta ca nou-nascutul isi dobandeste identitatea abia ca membru in comunitatea religioasa.Numele, avand o incarcatura bogata simbolica, putea reprezenta o scurta descriere a unui eveniment important, pozitiv sau chiar negativ. Numele primului om nascut, Cain, este pus chiar de Eva, care exclama: Am dobandit (qaniti) om de la Dumnezeu . La nasterea lui Noe, in ebraica Noah, tatal sau Lameh spune: Acesta ne va mangaia (yenahamenu) in lucrul nostru si in munca mainilor noastre . Numele patriarhului Isaac, in ebraica Ithaq, face aluzie la verbul tahaq, a rade , aceasta pentru ca Avraam si femeia sa, Sara, au ras cand Dumnezeu le-a fagaduit nasterea unui copil la batranete. La prima vedere fagaduinta divina parea imposibila, mai ales ca Sara era stearpa. Tocmai de aceea, copilul va purta numele care manifesta surasul indreptat de Dumnezeu catre oameni.Un alt tip de nume este cel teoforic, cuprinzand numele lui Dumnezeu (El sau Iahve) insotit de o scurta constructie, nominala sau verbala. De exemplu, Ilie, in ebraica Eliahu, inseamna Dumnezeul meu este Iahve . Mihael, numele arhanghelului inseamna Cine este ca Dumnezeu? , o exclamatie liturgica prin care se arata unicitatea lui Dumnezeu. Foarte des intalnit este numele teoforic cu structura verbala. Ismael (Ismael) inseamna Dumnezeu va auzi . Israel se talcuieste Dumnezeu va lupta pentru noi . IISUS IN ORIENT, ISUS IN OCCIDENT Numele Iisus era un nume destul de comun in Palestina sec. I d.Hr. In ebraica el suna Iehosua sau prescurtat Iesua, fiind transliterat Iesous in greaca, limba care nu are sunetul s . Trebuie in acest context sa facem o scurta paranteza. Dupa cum se stie, in prezent sunt doua moduri de pronuntie a limbii grecesti: erasmica (modul vechi de citire, adoptat si in mediul academic, in special de catre filologii clasicisti) si reuchlinian (modul de citire al grecilor de astazi, pastrat in spatiul liturgic si in mediul teologic). In sec. I d.Hr. modul de citire al limbii grecesti era inca in trecere de la cel erasmic la reuchlinian. Litera eta din alfabetul grecesc era inca citita e (fenomen numit etacism), abia ulterior ea devine i (iotacism). De aceea intalnim de exemplu Israel (citirea erasmica, bazata pe pronuntia ebraica), dar si Israil (citirea reuchliniana), Gabriel-Gavriil, Daniel-Daniil si exemplele pot continua.Faptul ca grecii pronuntau pe atunci Iesous este confirmat de faptul ca latina l-a preluat ca Iesus (Jesus) (sec. I-II dHr.), forma pastrata si in limbile occidentale. Citirea Iisus este deci de data mai tarzie, tinand cont de evolutia modului de pronuntie a limbii grecesti. Este pronuntarea traditionala a Bisericii Ortodoxe, intrata si in limba romana. In mediul teologic catolic si neoprotestant din Romania s-a impus recent varianta Isus, cu un singur i . Nu se poate spune ca una dintre citiri este gresita si alta adevarata, ci mai degraba ca sunt manifestarile propriilor traditii, menite chiar diferentierii confesionale. Acuza ca Isus cu un singur i seamana cu vreun cuvant care ar insemna asin nu are nici o baza filologica.Iehosua inseamna in ebraica Iahve va salva, va mantui sau Iahve este mantuire , fiind deci un nume teoforic. Radacina verbala de la care provine este yasa, care la forma hosia inseamna a ajuta , a salva , subiectul putand fi omul (Deuteronom 22,27), judecatorii (Judecatori 2,16), regele (2 Regi 14,4), dar mai ales Dumnezeu. Interesant este ca verbul hosia a dat si forma liturgica hosia na mantuieste-ma, Te rog sau mantuieste-ne, Te rugam (Psalmul 117,25), care in greaca a fost transliterat osanna, osana (Marcu 11,9-10; Matei 21,9).Citeste stirea completa pe site-ul Jurnalul.