Majoritatea romanilor nu ar lucra in invatamant nici daca salariile ar creste

Majoritatea romanilor, mai exact 70% dintre ei, nu ar accepta un loc de munca in invatamant nici daca salariile cadrelor didactice vor fi majorate cu 50%, potrivit unui sondaj realizat pe site-ul de recrutare resurse umane www.YourJob.ro.Din randul celor care refuza nu ar lucra in invatamant, 65% sunt persoane care isi cauta un loc de munca, iar restul de 5% sunt persoane care nu ar renunta la serviciul actual pentru unul la catedra. Cei mai multi dintre cei care nu ar accepta sa lucreze in invatamant , un procent de 80%, sunt tineri cu varste intre 18 si 35 de ani. Dintre cei care au spus ca ar lucra in invatamant, 75% au peste 35 de ani.Potrivit aceluiasi sondaj, mai mult de jumatate dintre cei care au raspuns ca ar lucra in invatamant, mai precis 67%, sunt femei. Motivele pentru care nici persoanele care isi cauta un loc de munca nu ar accepta sa lucreze in invatamant tin, pe de o parte de stresul pe care il presupune lucrul cu copiii, contactele cu parintii acestora si necesitatea unei continue formari profesionale, si pe de alta parte, vinovate sunt veniturile mici, care, pentru un profesor debutant, nu depasesc 800 de RON , explica psihologul Clara Ruse, consilier www.YourJob.ro.Sondajul a fost realizat in perioada 30-31 octombrie, pe un esantion de 4.000 de persoane.In prezent, cadrele didactice se pregatesc pentru greva de avertisment si greva generala, pentru a protesta fata de amanarea legii prin care salariile ar urma sa fie majorate cu 50%.Un parlamentar a costat statul roman, in 2007, circa 7.000 de euro pe lunaUn studiu al Institutului pentru Politici Publice arata ca fondurile alocate parlamentarilor, desi nu sunt foarte mari, sunt insuficient controlate si defectuos alocate pentru diversele cheltuieli ale alesilor.Specialistii IPP au realizat o contabilizare a cheltuielilor efectuate pentru fiecare parlamentar. Concluzia a fost ca parlamentarii nu sunt o povara excesiva asupra finantelor statului in conditiile in care, in alte tari, 7.000 de euro reprezinta doar cuantumul indemnizatiei. Nemultumirile Institului sunt legate de faptul ca nu exista o buna proportionare a sumei in functie de tipurile de cheltuieli si de controlul insuficient de riguros asupra modului in care sunt cheltuiti banii.In anul 2007, suma medie a cheltuielilor cu un parlamentar a fost de 24.273 de lei in care intra indemnizatia, cazarea in Bucuresti, suma forfetara pentru biroul parlamentar, diurna de deplasare la lucrarile Parlamentului, diurna de deplasare in circumscriptie, cazarea in circumscriptie, deplasarile externe, telefonul mobil platit de Parlament etc. Pentru o activitate cu adevarat eficienta a parlamentarului nu se cheltuieste cat ar merita cetatenii. Ineficienta si incapacitatea de a discuta transparent aceste realitati intaresc actuala perceptie cum ca s-ar ascunde anumite cheltuieli in mod intentionat , a declarat Violeta Alexandru, directorul IPP. Alexandru s-a referit indeosebi la suma forfetara alocata pentru birourile din circumscriptii, suma care se ridica actualmente la nivelul a 2.700 de euro pe luna. Suma nu este mare daca parlamentarul are de gand sa aiba o activitate sustinuta. Dar gestionarea acestor bani nu este eficienta , sustine directorul IPP. Violeta Alexandru se refera la faptul ca multi parlamentari nu cheltuiesc toti banii disponibili pentru birourile din circumscriptie fapt care arata ca fie unii recurg si la alte surse de finantare, fie nu au o activitate deosebita in circuscriptie. In primul caz, este discutabil modul in care sunt folosite fonduri private pentru interes public, fapt ce poate lasa loc traficului de influenta, iar in al doilea caz, parlamentarii nu-si fac datoria fata de cetateni. Alexandru a dat exemplul lui Dan Voiculescu ce nu a cheltuit nici un ban pentru biroul parlamentar in cursul lunii noiembrie 2006, pentru ca dispune si de alte resurse. La polul opus, este fostul senator Sorin Oprescu care, in mai 2008, in timpul campaniei electorale de la alegerile locale, a decontat nu mai putin 3.872 de euro. Cheltuielile pentru un birou parlamentar ar trebui suplimentate. Cred ca in zona de relatie cu cetatenii in teritoriu ar trebui sa se concentreze activitatea parlamentara, nu pentru diurna de prezenta la lucrarile Parlamentului, coroborat cu o grija mai mare pentru banii cheltuiti , a conchis Alexandru.IPP a reclamat faptul ca Parlamentul a furnizat Institutului informatii trunchiate si greu descifrabile, atitudine nejustificata din moment ce este vorba despre bani publici. Din aceste considerente, IPP a trebuit sa sintetizeze o parte din date si sa efectueze o serie de calcule suplimentare. De exemplu, Senatul s-a prevalat de o decizie a Curtii Constitutionale, conform careia salariile din sectorul public nu mai sunt considerate ca informatii de interes public. Pe baza acestei decizii, ei nici nu mai trebuie sa-si declare indemnizatiile in declaratiile de avere , a apreciat Adrian Moraru, directorul adjunct al IPP. El este preocupat si de faptul ca noua conducere a Curtii de Conturi ar putea sa descurajeze un control mai eficient. La Curtea de Conturi este un mare ‘amic’ al transparentei, Nicolae Vacaroiu. Ne-am mira ca lucrurile sa se schimbe pe viitor , a sustinut Moraru.IPP a solicitat Curtii de Conturi si Agentiei Nationale de Integritate o implicare mai mare in controlul modului de cheltuire a fondurilor de catre parlamentari. Curtea de Conturi, ANI si alte organisme abilitate ar trebui in mod normal sa verifice oportunitatea si legalitatea cheltuirii banilor publici pentru si de catre parlamentari, analizand, spre exemplu, aspecte cum ar fi: cheltuielile cu cazarea ale celor cu proprietati in Bucuresti, cheltuieli cu birourile parlamentare sau cu diurna si cazarea pe raza circumscriptiilor in care au fost alesi , sustin cei de la IPP. De asemenea, si partidelor li s-a cerut sa promoveze in Parlament oameni cu o deschidere mai mare catre transparenta acestei institutii.