Medvedev acuza Statele Unite de criza mondiala

Presedintele rus Dmitri Medvedev a acuzat marti Statele Unite ca au comis greseli grave , in urma carora alte tari platesc consecintele crizei financiare mondiale, relateaza AFP. Platim pentru greselile grave comise de unele state, in special de Statele Unite , a declarat Medvedev intr-o conferinta de presa organizata la Erevan, dupa o reuniune cu omologul sau armean Serj Sarkisian.Masurile luate in Rusia impotriva crizei sunt suficiente , dar nu inseamna ca se va ramane in acest stadiu , a subliniat el.Afectata de criza, Moscova a anuntat mai multe masuri pentru a ajuta sectorul bancar, aflat in pana de lichiditati, dar si alte companii si piata bursiera, cuprinsa de haos din luna septembrie. Presedintele rus a criticat si la inceputul lunii octombrie Statele Unite, evocand criza financiara mondiala. Epoca in care dominau o economie si o deviza a fost depasita, o data pentru totdeauna , a spus presedintele.Medvedev, aflat intr-o vizita de doua zile la Erevan, a cerut Armeniei sa isi coordoneze politica externa ca Moscova. Sunt sigur ca actiunile coordonate pe scena internationala reprezinta un factor important pentru securitate si pentru consolidarea pozitiilor noastre in Caucaz si in lume , a declarat el.Vizita lui Medvedev in Armenia intervine dupa cele ale subsecretarului de stat american pentru Europa si Eurasia, Daniel Fried, si a reprezentantului NATO pentru Caucazul de Sud, Robert Simons. Fried a subliniat vineri ca razboiul de cinci zile dintre Rusia si Georgia, din luna august, a scos in evidenta pericolele diferitelor conflicte inghetate din Caucaz. Trebuie sa gasim cat mai repede posibil o solutie la conflictul din Nagorno-Karabah, a subliniat responsabilul american.Medvedev a mai anuntat marti ca in curand ar putea organiza la Moscova o reuniune cu omologii sai armean si azer, pentru a discuta despre situatia provinciei Nagorno-Karabah. Sper ca o reuniune a celor trei presedinti va avea loc foarte curand, pentru a gasi o solutie la problema Nagorno-Karabah, provincie separatista azera cu populatie majoritar armeana, a declarat Medvedev. Sper ca va avea loc in Rusia , a adaugat el. Armenia este dispusa sa continue negocierile pe baza principiilor de la Madrid , care recunosc dreptul populatiei din Nagorno-Karabah la autodeterminare , a declarat presedintele armean. Problema poate fi rezolvata prin compromis si pe calea negocierilor , a adaugat el.Rusia a exercitat presiuni in ultimele saptamani asupra Armeniei pentru a debloca situatia din Nagorno-Karabah, ca sa iasa din izolarea de pe plan international. Presedintele azer Ilham Aliev si-a luat angajamentul, in 13 octombrie, sa izoleze si mai mult Armenia, daca nu va renunta la ocuparea provinciei.Intr-un efort de a atenua tensiunile cu Armenia, presedintele turc Abdullah Gul a efectuat la inceputul lunii septembrie o vizita istorica la Erevan, cu ocazia unui meci de fotbal. Turcia, care are legaturi stranse cu Azerbaidjanul, si-a inchis frontiera cu Armenia in 1993, dupa conflictul dintre Baku si Erevan legat de Nagorno-Karabah, a carei secesiune a declansat un razboi intre cele doua tari soldat cu aproape 30.000 de morti. Ankara nu are relatii diplomatice cu Erevanul din cauza divergentelor legate de modalitatea de calificare a masacrelor asupra armenilor (considerate de Erevan drept genocid), comise intre 1915 si 1917 in Anatolia.O solutie la dosarul Nagorno-Karabah este considerata cruciala pentru reluarea relatiilor diplomatice dintre Turcia si Armenia. O rezolvare a acestei crize ar consolida, pe de alta parte, rolul Turciei ca putere regionala. Ankara a propus, de altfel, o Platforma pentru Stabilitate si Cooperare, care ar include Turcia, Rusia, Georgia, Armenia si Azerbaidjan. Acest forum ar avea ca obiectiv cooperarea regionala si asigurarea securitatii. Analistii sunt insa de parere ca Forumul caucazian, platforma de cooperare regionala adusa in discutie recent de Turcia, incearca sa rezolve problemele de securitate energetica din zona dupa conflictul ruso-georgian si propune Armenia ca ruta alternativa pentru gazul si petrolul venit din Rusia sau din alte state din Eurasia.