Modificari la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si la Legea 317/2004 privind CSM

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare ale magistratilor, prin includerea in aceasta categorie a unor fapte prin care se incalca indatoririle specifice functiei ori se aduce atingere prestigiului functiei detinute si care in prezent nu sunt sanctionate, ori nu sunt sanctionate sub nomen juris propriu. Proiectul introduce sanctionarea disciplinara a suspendarii din functie pe o perioada de pana la 6 luni si defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta.Proiectul vizeaza reformarea sistemului disciplinar aplicabil magistratilor, prin modificarile propuse fiind extinsa sfera abaterilor disciplinare, prin includerea in aceasta categorie a unor fapte prin care se incalca indatoririle specifice functiei ori se aduce atingere prestigiului functiei detinute si care in prezent nu sunt sanctionate, ori nu sunt sanctionate sub nomen juris propriu. Aceasta modificare s-a impus dupa ce, din examinarea prevederilor legale actuale si din practica disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, a rezultat ca dispozitiile art. 99 actual nu acopera o serie de conduite ale magistratilor care pot aduce atingere grava prestigiului Justitiei si demnitatii functiei de magistrat. Din acest motiv, legislatia nu a permis sanctionarea disciplinara a acestor conduite, ceea ce a produs prejudicii insemnate imaginii Justitiei, atat la nivel national, cat si european. De asemenea, prin acest proiect se propune modificarea prevederilor legale ce reglementeaza sanctiunile disciplinare aplicabile judecatorilor si procurorilor, inclusiv prin introducerea sanctiunii disciplinare a suspendarii din functie pe o perioada de pana la 6 luni.Totodata, proiectul defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta; lipsa de determinare a acestor concepte fiind de natura sa duca la o apreciere arbitrara asupra abaterilor disciplinare. Este de mentionat ca sanctionarea unor astfel de comportamente comise in exercitiul functiei judiciare apare si in legislatia altor state (Italia, Spania).Nu in ultimul rand, prin proiect se introduce si conditia bunei reputatii drept cerinta de acces si mentinere in functie.In acelasi timp, proiectul de lege urmareste si consolidarea institutionala a Inspectiei Judiciare, prin cresterea autonomiei acesteia, atat sub aspectul modului de indeplinire a atributiilor, cat si din punct de vedere al organizarii institutionale.In mod concret, consolidarea Inspectiei Judiciare presupune acordarea unei autonomii de decizie pentru inspectorul judiciar, proiectul aducand o serie de solutii in acest sens (ex.: se reglementeaza primar atributiile inspectorilor judiciari in materie, se consacra dreptul acestora de a exercita actiunea disciplinara, de a dispune masuri in cadrul procedurii disciplinare). Cu toate acestea, avand in vedere ca inspectorul judiciar se afla intr-o structura ierarhica, rezolutiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul sef, cu posibilitatea acestuia de a modifica solutia, in scris si motivat. Din punct de vedere institutional, Inspectia va avea o structura proprie si personalitate juridica, posturile si personalul fiind preluate de la actuala Inspectie Judiciara care functioneaza pe langa Consiliul Superior al Magistraturii. Din acest motiv, proiectul nu presupune posturi noi ori cheltuieli bugetare suplimentare, ci doar o reorganizare sub aspect structural a institutiei.Conform proiectului, Inspectia Judiciara va actiona potrivit principiului independentei operationale si va indeplini, prin inspectori judiciari numiti in conditiile legii, atributii de analiza, verificare si control in domeniile specifice de activitate. Inspectia Judiciara urmeaza a fi condusa de un inspector sef, ordonator de credite, ajutat de un inspector sef adjunct.In vederea asigurarii impartialitatii, proiectul prevede ca modul de repartizare a sesizarilor si a dosarelor disciplinare catre inspectorii judiciari se face in sistem computerizat sau in alt mod care asigura repartizarea aleatorie a dosarelor.Principalele tipuri de abateri disciplinare:- manifestarile care aduc atingere onoarei sau proprietatii profesionale, or prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara atributiilor de serviciu;- obstructionarea activitatii de inspectie a judecatorilor, inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace, lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti, a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii;- utilizarea unor expresii neadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor /…/ procurorului sau motivarea acestora in mod vadit, contrar rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea profesiei de magistrat; nerespectarea deciziei Curtii Constitutionale, precum si a deciziilor pronuntate de inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul recursurilor in interes legal, care, potrivit Constitutiei si legii, sunt obligatorii;- exercitarea functiei cu rea-credinta si grava neglijenta: Reaua-credinta se poate retine atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material sau procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane. Exista grava neglijenta cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept material sau procesual.Iata si alte modificari aduse de noul act normativ:Si sanctiunile disciplinare au fost amendante, “in sensul ca sanctiunea mutarii disciplinare pentru o perioada de pana la un an la o alta instanta sau la un alt parchet a fost circumscrisa in mod diferit fata de reglementarea in vigoare, cand aceasta mutare se facea la distanta sau la un parchet din raza aceleiasi jurisdictii a Curtii de Apel sau Parchetului de pe langa Curte. Acum, aceasta sanctiune vizeaza deplasarea magistratului sanctionat, daca i se aplica aceasta sanctiune, la o instanta sau la un Parchet din jurisdictia altei curti de apel sau altui parchet de pe langa Curtea de apel, in raport cu cele la care functioneaza.” De asemenea, noul act normativ introduce conditia bunei reputatii drept cerinta de acces si mentinere in functie. “ Cea mai importanta norma este legata de completarea articolului 14 din Legea 303, norma care vizeaza accesul in magistratura. Propunerea este aceea de a reintroduce cerinta bunei reputatii pentru accesul in magistratura. Va reamintesc, aceasta cerinta a existat in Legea 92, din 1992 si – in imprejurari absolut nefericite pentru starea justitiei noastre -, norma a fost abrogata in anul 2005. Iata ca am reintrodus-o, pe cale de consecinta /…/ pierderea reputatiei ca si conditie de acces in magistratura duce la incetarea functiei de magistrat ”, a afirmat Lidia Barac.Secretarul de stat din Ministerul Justitiei a mai declarat ca proiectul de lege reglementeaza functionarea Inspectiei Judiciare, in raport cu Consiliul Superior al Magistraturii “ in sensul ca asigura o mai mare independenta functionala a Inspectiei Judiciare, in raport cu CSM, prin aceea ca reglementarea aceasta instituie Inspectia Judiciara, ii atribuie personalitate juridica, un buget distinct de bugetul Consiliului, iar formele de acces ale inspectorilor judiciari, cariera acestora, concursul, selectarea acestora apartin evident Inspectiei Judiciare, ca organ cu personalitate juridica ”.Modificarile legislative vin la recomandare CEModificarile legislative propuse de Ministerul Justitiei si aprobate de Guvernul Romaniei vin sa duca la indeplinire si una din recomandarile CE continuta in ultimele Rapoarte privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, in care se retin urmatoarele: „Capacitatea Inspectiei Judiciare ar trebui consolidata si concentrata mai mult pe cazurile disciplinare. in timp ce sunt initiate putine anchete disciplinare ex-officio, o parte considerabila din activitatile Inspectiei Judiciare este destinata raspunsului la plangeri si investigatii individuale cu privire la acuzatiile sau calomniile publice la adresa magistratilor”.Ministerul Justitiei urmeaza a pregati dezbaterile parlamentare pentru a primi suportul Parlamentului la acest act legislativ.Potrivit Raportului din luna iulie 2011, consolidarea raspunderii sistemului judiciar ramane o provocare importanta, Romania neangajandu-se inca intr-un proces de reforma aprofundata a sistemului disciplinar, in conditiile in care capacitatea si rezultatele inregistrate de Inspectie nu s-au imbunatatit in mod semnificativ. in aceste conditii, Comisia recomanda luarea masurilor pentru consolidarea capacitatii si a organizarii inspectiilor judiciare pentru a se asigura concentrarea suficienta pe investigarea disciplinara si introducerea unei evaluari anuale a performantei Inspectiei Judiciare, precum si continuarea procesului de reformare a Inspectiei Judiciare.Proiectul de Lege a fost supus dezbaterii publice, fiind afisat pe site-ul Ministerului Justitiei in data de 14 iunie 2011. Ministerul Justitiei a organizat o intalnire cu toti factorii implicati – CSM, Ministerului Public, asociatiile judecatorilor si ale procurorilor – pentru discutarea proiectului. De asemenea, MJ a centralizat si analizat toate propunerile transmise de magistrati pe marginea proiectului, o parte din observatii fiind incluse in proiect.