Muncitorii straini sunt tinta birocratiei angajatorilor romani

Barierele de limba, diferentele culturale sau lipsa de relatii sociale, sunt doar cateva dintre motivele care ii transforma pe muncitorii straini angajati in tara noastra, in tinte ale angajatorilor sau functionarilor romani, care profita de statutul de imigrant. La acestea se adauga nereprezentarea sindicala, precum si absenta unui set de informatii legate de drepturile de care pot beneficia ca angajati in Romania, potrivit unui studiu al Fundatiei Soros, intitulat “Imigrant in Romania: Perspective si riscuri”.Conditiile oferite de angajatorii romani, salariile, precum si programul de munca, sunt in multe cazuri, foarte diferite fata de asteptarile pe care muncitorii imigranti si le facusera pe baza informatiilor care le-au fost furnizate inainte de semnarea contractului individual de munca. De pilda, in unele cazuri, muncitorii sunt nevoiti sa accepte servicii de masa si cazare contra cost, neavand voie sa opteze pentru varianta asigurarii acestora pe cont propriu, se mai arata in studiul realizat de Soros.“Doar cand am ajuns in Romania si i-am cunoscut pe angajatori, am inteles ca din cei 400 de dolari trebuie sa platim mancarea si cazarea. […] In prima luna am lucrat multe ore suplimentare, dar cand am primit salariul am vazut ca ne scazusera 165 de dolari pentru cazare si masa, iar orele suplimentare nu erau incluse deloc. Cand am intrebat de ce, ne-au scos contractul si am vazut ca era trecuta o norma de 500 de piese/zi, iar intr-o echipa ca a noastra nu puteam realiza decat jumatate din aceasta pe zi. In textile se stie cam care sunt cotele, iar pana acum nimeni, nicaieri, nu ne-a mai cerut asa ceva”, povestesc doi imigranti asiatici.Multi dintre muncitorii straini intervievati spun ca se afla in situatia ca, dupa un an de munca, sa nu reuseasca nici macar sa isi plateasca datoriile facute pentru venirea in Romania. De asemenea, muncitorii straini, veniti pe plaiuri mioritice in cautarea unui trai mai bun, nu beneficiaza de multe drepturi politice si sociale pe care le au cetatenii romani. De pilda, imigrantii nu sunt reprezentati de sindicate, fiind adesea nevoiti sa isi creeze propriile forme de organizare cu ajutorul carora sa incerce sa isi apere drepturile in fata angajatorilor.Simina Guga, unul dintre autorii studiului Soros, este de parere ca pentru a le fi recunoscute drepturile, imigrantii aflati in Romania ar trebui sa aiba la dispozitie structuri care sa stopeze orice tentative de abuz sau exploatare. „Pentru ca acestora sa le poata fi respectate drepturile fundamentale (umane si de munca), ar trebui infiintate anumite structuri care sa aiba ca principal obiectiv eradicarea oricicaror tentative si forme de abuz sau exploatare, in paralel cu informarea imigrantilor in legatura cu potentialele riscuri, precum si drepturile/obligatiile pe care le au pe perioada sederii in Romania”, a spus SiminaGuga.La sfarsitul trimestrului intai din acest an, numarul total de imigranti din Romania depasea cu putin 65.000, insa in viitorul apropiat se preconizeaza venirea unui numar din ce in ce mai mare de imigranti care sa umple golurile de pe piata fortei de munca din Romania. Atat sindicatele, cat si patronatele sunt de acord cu opinia ca piata fortei de munca din tara noastra, cel putin pe anumite segmente, sufera blocaje generate de lipsa oamenilor cu pregatirea necesara. Legislatia muncii nu sprijina insa compensarea deficitului de forta de munca prin aducerea de muncitori straini, se mai arata in studiul Soros. La angajare, atat migrantul, cat si angajatorul, trebuie sa plateasca taxe suplimentare la stat, indiferent de domeniul de activitate in care are loc aceasta angajare, ceea ce este demotivant pentru ambele parti.Deocamdata nu exista estimari privind imigratia pe trasee informale si munca la negru a strainilor aflati in Romania. Problema ramane la nivelul statului roman, care nu are acorduri bilaterale cu alte state, astfel ca nu exista o preocupare din partea autoritatilor romane pentru a facilita eforturile firmelor de recrutare. Mai mult, legislatia stufoasa si birocratia ineficienta pun piedici firmelor care si asa sunt lasate pe cont propriu.Coordonatoarea programului Fundatiei Soros “Migratie si dezvoltare”, Mihaela Stefanescu, considera necesara o politica nationala privind imigratia care sa permita acoperirea deficitului de forta de munca pe cale legala.“Imigratia este singura solutie, pe termen scurt si mediu, identificata de principalii actori sociali din domeniu (sindicate si patronate) pentru rezolvarea problemei deficitului de forta de munca, insa este si cea care prezinta cele mai multe riscuri. Devine, astfel, necesara o politica nationala privind imigratia care sa permita acoperirea deficitului de forta de munca pe cale legala dar care, in acelasi timp, sa asigure protectia drepturilor imigrantilor”, a declarat Mihaela Stefanescu.