Nobel 2009-Favoriti la casele de pariuri: Amos Oz, Assia Djebar, Joyce Oates, P. Roth

Un autor evreu dezamagit de Israelul real, o algeriana care scrie despre problemele femeilor din acea zona tumultuoasa a lumii si doi americani de multe ori pe lista nominalizarilor pentru Nobel sunt favoritii caselor de pariuri pentru prestigioasa distinctie care se va acorda saptamana viitoare.Romancierul evreu Amos Oz ramane marele favorit in cursa pentru Nobelul pentru literatura din 2009, cu o valoare financiara de zece milioane de coroane suedeze (mai mult de 800.000 de euro), potrivit casei de parirui Ladbrokes, scriitorul avand o cota de 4/1. Urmatorii clasati sunt algerianul Assia Djebar, cu o cota de 5/1 si autorii americani Joyce Carol Oates, 5/1, si Philip Roth, a carui cota este de 7/1.Nobelul pentru literatura se acorda unui scriitor ca recunoastere a activitatii sale literare si nu premiaza o carte anume. Cu toate acestea, o incursiune in motivatiile juriului la alegerile facute indica o mutare a accentului, de la recunoasterea valorii strict literare a unui autor, la relevanta istorica si politica a temelor care sunt abordate. Intr-un interviu acordat Lire , secretarul permanent al Academiei Suedeze, Horace Engdahl, surprinde mutarea de accent in decernarea premiului literar: Odata cu Jelinek, in 2004, literatura anilor 1980 isi face cunoscut palmaresul. (…) Astazi nu mai putem reduce literatura la fictiune ori poezie. Exista asa-numita literatura de marturie foarte importanta, care merge de la jurnalele de calatorie pana la marturiile asupra Shoah (…) .Astfel, primului laureat, Sully Prudhomme (1901) i se acorda distinctia, ca recunoastere a compozitiei sale poetice (…) pentru perfectiunea artistica si pentru rara combinatie intre calitatile sufletului si intelectului. (este autorul volumului Stances et Poèmes , 1865). In 1953, Academia Suedeza face un gest care va deveni istoric, acordand premiul Nobel lui Sir Winston Leonard Spencer Churchill, pentru oratoria extraordinara prin care a aparat marile valori ale umanitatii. Germanul Heinrich Böll primeste Nobelul, in 1972 (dupa ce in 1929, laureatul fusese Thomas Mann), iar motivatia juriului face trimitere la scrierile care sunt o combinatie a perspectivei asupra epocii si sensibilitate, prin care a contribuit la reinnoirea literaturii germane. Marcant pentru miscarea literara a Germaniei postbelice, Böll abordeaza tema vulnerabila a contiintei poporului german si a vinei pe care acesta o resimte (in romana, au fost traduse Opiniile unui clovn , Unde ai fost, Adame? , Casa vaduvelor , Destinut unei cesti fara toarta ). Imre Kertész primeste Nobelul pentru literatura in 2002, pentru ca a scris despre experienta fragila a individului contra arbitrariului barbar al istoriei. Nascut intr-o familie de evrei la Budapesta, Kertész a fost deportat la Auschwitz, iar scrierile lui articuleaza dramatismul vietii in lagar, formuland mereu aceeasi intrebare: Cum se poate trai dupa Auschwitz? (autor al romanului Kadis, pentru copilul nenascut ).In 2004, Nobelul revine unui scriitor controversat in propria-i tara, Orhan Pamuk, care, argumeteaza juriul, a descoperit noi simboluri pentru a reda ciocnirea si interconectarea culturilor. Anul trecut, Nobelul pentru literatura a creat tensiuni chiar intre membrii juriului (unul dintre membri demisionand, ca dezaprobare pentru alegerea facuta); premiul a fost decernat lui Doris Lessing, recompensand astfel aducerea pe terenul literar a experientei feminine.Amos Oz, indragostit de Israelul visat, dezamagit de cel real Autor de proza pentru copii si adulti, dar si eseist, Amos Oz a fost tradus in peste 40 de limbi. Nascut in 1939 la Ierusalim, din parinti originari din Polonia si Rusia, Amos Oz se stabileste, la varsta de 15 ani, in kibbutzul Hulda. Dupa absolvirea Facultatii de Filosofie a Universitatii Ebraice din Ierusalim revine in kibbutz, unde practica agricultura si preda la liceul local pana in 1986, cand se muta cu familia in orasul Arad, de pe tarmul Marii Moarte. Amos Oz isi articuleaza scrierile in jurul istoriei tumultuoase a patriei sale natale. Fie ca vorbim despre proza de fictiune ori despre eseuri, literatura lui sta su semnul unor teme predominante, ca natura umana, cu prabusirile si glorile ei, pasiunile si radacinile religioase ale umanitatii. Prima sa carte de povestiri, Acolo unde urla sacalii apare in 1965, iar primul roman, Altundeva poate in 1966. In 1967, lupta in Razboiul de Sase Zile, iar in 1973 participa la Razboiul de Yom Kippur. Romanul Sotul meu, Michael (1968) il consacra ca scriitor de talie universala. Pentru Cutia neagra (1987) este distins cu Premiul Femina Etranger. In 2007 ii apare romanul Rime despre viata si moarte , o meditatie despre conditia scriitorului si relatia lui cu lumea.Printre numeroasele distinctii primite de autor se numara Premiul Pacii (Germania, 1992), Premiul Israel pentru Literatura (1998), Marele Premiu Ovidius (Romania, 2004), Premiul Catalonia pentru Literatura (2004), Premiul Grinzane Cavour (Italia, 2007) si Premiul Heinrich Heine (Germania, 2008)Recent, Amos Oz si A.B. Yehoshua au refuzat invitatia Papei Benedict al XVI-lea de a participa la o reuniune despre relatia dintre arta si religie, care urmeaza sa aiba loc in luna noiembrie in Capela Sixtina a Vaticanului. Potrivit cotidianului Haaretz, cei doi scriitori ar fi declinat invitatia, motivand ca au angajamente prioritare.Intr-un interviu acordat recent publicatiei La Stampa, Amos Oz a vorbit despre Israel, un vis devenit realitate sau chiar un vis la plural, care, care orice alt vis implinit, s-a transformat intr-o dezamagie. Cativa au visat la reconstruirea timpurilor din Biblie, altii au visat la crearea unei replici a oraselor evreiesti din estul Europei, iar unii au visat sa creeze o copie a Austriei ori Ungariei in Orientul Apropiat sau si-au dorit o Scandinavie social-democrata, pe cand alti cativa au aspirat la un stat marxist , este analiza romantica, dar lucida pe care Oz o face viselor evreilor care, cautandu-si tara ideala, au intemeiat un stat. Assia Djebar scrie despre traumele Africii colonizate, in limba colonizatorilor Assia Djebar, cea mai celebra femeie poet din Maghreb, s-a nascut in 1936 si a devenit prima femeie algeriana care a studiat istoria la École Normale Supérieure din Paris. Primul sau roman, Setea (1957) este un studiu psihologic al conflictelor femeilor din generatia sa. Literatura Assiei Djebar marcheaza trei teme majore: istoria Algeriei, problema femeilor si islamul. Romanul Femeile din Algeria in apartamentul lor ii aduce recunoasterea internationala.In anul 2000 a primit Premiul pentru Pace decernat de Asociatia librarilor germani. Juriul si-a motivat decizia prin faptul ca scriitoarea este o militanta pentru democratie, ca s-a angajat pentru deschiderea dialogului intre diferitele culturi si a contribuit la accentuarea increderii in sine a femeilor din lumea araba.In discursul tinut la decernarea premiului pentru pace, Assia Djebar a vorbit despre dilemele unui scriitor care scrie in limba colonizatorilor francezi. Americanii mizeaza pe doi scriitori celebri, Joyce Carol Oates si Philip Roth Joyce Carol Oates, unul dintre autorii majori ai literaturii americane contemporane, isi face debutul in 1964, cu romanul With Shuddering Fall , care va primi National Book Award. A scris 56 de romane, 30 de colectii de povestiri, opt volume de poezie, dar si piese de teatru, eseuri ori publicistica.Premiile si nominalizarile pe care le primeste, precum si statutul de bestseller pe care il ating multe din volumele autoarei ii confera o notorietate aparte in peisajul literaturii americane, nu de putine ori numele ei fiind asociat neoficial cu o nominalizare la Premiul Nobel. In 1996 primeste PEN/Malamud Award pentru excelenta in arta prozei scurte, iar Blondes primeste, in 2000 si 2001, nominalizari pentru Pulitzer Prize si pentru National Book Awards. Romanul Fiica groparului este nominalizata pentru National Book Critics Circle Award for Fiction in 2007. Cunoscut drept cel mai mare scriitor in viata al Americii, Philip Roth s-a impus inca de la primul roman, Goodbye, Columbus , distins cu National Book Award for Fiction. Aflat mai mereu in ultimii ani printre favoritii la Nobelul printre literatura, Roth este cel de-al treilea scriitor american in viata a carui opera va fi publicata intr-o editie completa si definitiva de Library of America. Laureat al Premiului Pulitzer in 1997, pentru Pastorala americana , Philip Roth afost distins cu National Medal of Arts, la Casa Alba, si cu Gold Medal in Fiction, cea mai inalta distinctie a Academiei Americane, conferita anterior, printre altii, lui William Faulkner si Saul Bellow. A cistigat de doua ori National Book Award si National Book Critics Circle Award si de trei ori PEN/Faulkner Award. Romanul Operatiunea Shylock, considerat confesiunea lui Philip Roth , are ca protagonist un scriitor numit Philip Roth care, dupa ce isi revine dupa o cadere nervoasa, descopera ca altcineva i-a furat identitatea .Confruntarea dintre cei doi Philip Roth formeaza chiar intriga romanului. Complotul impotriva Americii a primit premiul Societatii Istoricilor Americani pentru „un roman istoric exceptional, pe tema Americii anilor 2003-2004”.