Nobelul pentru pace reflecta framantarile contemporaneitatii

Cele mai discutate dintre distictiile Nobel, premiile pentru pace, ar trebui sa puncteze, conform motivatiei Comitetului Nobel, efortul de a promova drepturile si libertatile umane, medierea conflictelor internationale si lupta pentru dezarmare. Nu de putine ori, insa, regasim printre nominalizatii Nobelului figuri controversate sau, din contra, absenta unor nume emblematice ale luptei pentru pace. Secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Iosif Visarionovici Stalin, a fost de doua ori pe lista nominalizarilor, in 1945 si 1948, ce-i drept, intr-o perioada in care fenomenul nazist parea raul major al secolului. In 1939, chiar Adolf Hitler a fost una dintre propunerile Comitetului Nobel si, coincidenta sau nu, din 1939 pana in 1943, Nobelul pentru pace nu a mai fost decernat. Daca Stalin si Hitler au avut o sansa la Nobel, Mahatma Gandhi a fost omis 12 ani la rand, fiind doar propus, dar niciodata laureat. La fel, printre cei care ar fi corespuns criteriilor Nobel, dar niciodata nu a primit distinctia, se numara defunctul Papa Ioan Paul al II-lea.Premiul Nobel pentru pace, care, spre deosebire de celelalte Nobeluri, se acorda la Oslo, nu la Stockholm, a fost acordat din 1901 si pana in prezent pentru 95 de indivizi si 20 de organizatii, dintre care Comitetul International al Crucii Rosii a fost recompensat de trei ori cu aceasta districtie, iar Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati de doua ori. Anul acesta, Comitetul de la Oslo a primit 197 de nominalizari pentru premiul Nobel pentru pace.Romania are si ea numele legat de unul dintre laureatii premiului Nobel pentru pace. In 1986, Elie Wiesel, supravietuitor al Holocaustului, nascut la Sighet in 1928, a fost recompensat cu prestigiosul premiu pentru ca a devenit un martor in slujba adevarului si a dreptatii , dupa cum se motiva in discursul de prezentare al Comitetului Nobel, care il considera un mesager al umanitatii . Noi semnificatii pentru pace: microfinante si incalzirea globala Intr-o epoca in care dezordinea lumii nu mai poate fi pusa pe seama razboaielor, lupta pentru pace si-a modificat si ea continutul. O privire aruncata peste biografiile ultimilor doi laureati ai Nobelului pentru pace demonstreaza noua perspectiva in care se incadreaza efortul pentru mentinerea pacii.Editia din 2006 pare a consfinti relevanta masurilor economice in ceea ce inseamna ordinea si pacea lumii: Nobelul pentru pace a ajuns la Muhammad Yunus si, in premiera, la o banca, banca Grameen, cea care a inaugurat domeniul microfinanciar in Bangladesh. Conceptul lui Muhammad Yunus este unul simplu, acela ca banca sa imprumute categoriile defavorizate care, teoretic, sunt excluse de serviciile institutiilor financiare traditionale. In octombrie 1976, banca Grameen acorda primul imprumut unui grup de persoane sarace (42 de fabricanti de mobila din bambus), in valoare de 27 de dolari americani, bani proveniti chiar din portofelul lui Yunus. Modelul Grameen al microcreditelor a fost implementat si in alte tari, cum ar fi Bolivia si Burundi. In momentul de fata, Banca Mondiala estimeaza ca exista 7.000 de institutii construite pe acest model, care isi ofera serviciile la 16 milioane de persoane. In momentul decernarii premiului, Comitetul Nobel a argumentat ca acest sistem economic este o forta eliberatoare , mai ales in tarile in care femeile lupta contra represiunii si a conditiilor economice precare.Ultimul Nobel pentru pace, decernat in 2007, include modificarile climatice pe lista noilor pericole care ameninta lumea. Fostul vicepresedinte american Albert Arnold (Al) Gore Jr. si Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) au impartit premiul, ca recompensare a eforturilor de a face cunoscute schimbarile climatice provocate de om si masurile care se impun. Documentarul lui Al Gore Un adevar incomod in care vorbeste despre consecintele dramatice ale incalzirii planetei a primit premiul Oscar in 2007. Gore a fost recompensat si cu un premiu Emmy pentru contributia sa in domeniul media (a lansat un canal TV interactiv), dar si pentru ca a atras atentia asupra incalzirii globale.Douasprezece figuri feminine ale pacii Unul dintre primii laureati ai Nobelului pentru pace a fost o femeie, prietena si colaboratoare a lui Alfred Nobel, Bertha von Suttner (Nobel 1905). Spirit jurnalistic, angajata in demascarea relelor din razboi si in lupta contra antisemitismului, din 1872 lucreaza ca secretara lui Nobel la Paris. In 1872 publica Die Waffen Nieder ( Depuneti armele! ), o povestire care relateaza epopeea unei femei tinere (Martha) care isi pierde sotul in razboiul austro-italian. In 1891, Bertha von Suttner fondeaza la Viena Societatea austriaca a prietenilor pacii. In 1946, este randul unei militante a miscarii feministe din SUA sa primeasca distinctia Nobel: Emily Greene Balch este printre initiatorii sindicatului femeilor americane si printre promotorii sufragiului universal si ai luptei contra exploatarii prin munca a copiilor. Intre 1919 si 1922, Emily Greene Balch este secretarul Ligii Internationale a femeilor pentru pace si libertate, de la Geneva.Nobelul pentru pace din 1976 a fost decernat pentru efortul de a promova pacea in Irlanda de Nord. Mairead Corrigan si Betty Williams, prima protestanta, iar cea de-a doua catolica, au creat Miscarea femeilor pentru pace in Irlanda de Nord (Women’s Peace Movement). Desi trecuta print-un episod dramatic, cei trei copii fiindu-i ucisi intr-o confruntare dintre IRA (Armata Republicana Irlandeza) si politie, Mairead Corrigan a organizat o vasta miscare a femeilor, reunind in jurul ei 30.000 de femei de confesiuni diferite.Nascuta Agnes Gonxha Bejaxhiu, in fosta Iugoslavie, cu origini albaneze, Maica Tereza, o calugarita romano-catolica, devine una dintre figurile emblematice ale secolului trecut. La 18 ani devine misionara si pleaca in India, unde adopta noul nume de Tereza, iar in 1946 devine directorul Colegiului Sfanta Maria din Calcutta, un an mai tarziu primind cetatenia indiana. Fondeaza Misionarele Caritatii si timp de 45 de ani se pune in slujba celor saraci, bolnavi, orfani, muribunzi, iar ordinul fondat de ea se extinde mai intai in toata India, apoi si in alte tari. Nobelul pentru pace din 1979 ii recunoaste eforturile de educare a copiilor saraci si abandonati (in 1948, Maria Tereza obtinuse de la Suveranul Pontif autorizatia de parasi lacasul de cult si de a-i servi pe cei mai saraci dintre saraci ). In 1982, Comitetul Nobel acorda premiul unei suedeze, teoretician al statului providential (statul social, statul bunastarii). Alva Myrdal , ambasador al Suediei in India si presedinte al sectiei de stiinte sociale UNESCO, a fost premiata pentru sustinerea dezarmarii. Anii ’90 aduc trei nume feminine pe lista laureatilor pentru pace: Suu Kyi (Nobel 1991), fiica liderului pentru eliberarea Birmaniei, Aung San (asasinat in 1947), absolventa de filosofie, economie si stiinte politice la Oxford, Rigoberta (Nobel 1992), pentru implicarea in demascarea discriminarii la care erau supusi indienii pe continentul american, si Jody Williams (Nobel 1997), pentru campaniile de interzicere a minelor antipersonale.Premiul din 2003 saluta democratizarea societatilor musulmane si este acordat iranienei Shirin Ebadi, primul presedinte-femeie al tribunalului de la Teheran, iar cel din 2004 ajunge la biologul Wangari Maathai, ministru al mediului in Kenya, pentru apararea mediului si promovarea pacii, strans legate in activitatea ei.Presedinti de Nobel Nume celebre au intrat in arhiva Nobelului pentru pace – Martin Luther King Jr. (laureat 1964), Henry A. Kissinger (1973), Willy Brandt (1971), Tenzin Gyatso (al 14-lea Dalai Lama), chiar si sefi de state. In 1906, Theodore Roosevelt devine primul presedinte al unui stat care primeste medalia Nobel. Venit la Casa Alba dupa asasinarea lui McKinley, in 1901, si votat la urmatoarele alegeri, Roosvelt a avut initiativa fondarii Curtii de Arbitraj de la Haga, iar in 1905 devine negociator al conflictului dintre Rusia si Japonia. Thomas Woodrow Wilson primeste Nobelul in 1919, pentru contributia adusa crearii Ligii Natiunilor, dupa Conferinta de pace de la Versailles din 1919.In 1978, presedintele egiptean Mohamed Anwar al-Sadat imparte premiul cu prim-ministrul Israelului, Menachem Begin, pentru acordul de pace dintre Egipt si Israel, Camp David Agreement , iar Nobelul din 1987 este decernat presedintelui din Costa Rica, Oscar Arias Sánchez, dupa ce acesta a convins cinci presedinti din America Centrala sa incheie un acord de pace in zona. Salutand incheierea Razboiului Rece, Comitetul Nobel l-a premiat pe presedintele USSR Mihail Sergheevici Gorbaciov (Nobel 1990), secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1985 pana in 1991, primul presedinte executiv al URSS in 1990, iar in 1993, Nobelul a revenit lui Nelson Mandela (presedintele Africii de Sud) si lui Frederik Willem de Klerk. O distinctie celebra este cea acordata liderului palestinian Yasser Arafat, premierului israelian Yitzhak Rabin si ministrului de externe al Israelului, Shimon Peres (Nobel 1994), pentru acordul de la Oslo, prima data cand membrii politici ai ambelor tari au avut o intalnire fata in fata. In 2000, presedintele sud-corean Kim Dae-jung devine laureat Nobel pentru pace, pentru apararea drepturilor omului. Polonezul Lech Walesa primeste Nobelul in 1983, inainte de a deveni presedinte (1990-1995), ca lider al Sindicatului anticomunist Solidaritatea din Gdansk.Premiile Nobel se acorda pentru medicina, fizica, chimie, literatura, economie si pace. Cu exceptia celui pentru pace, care se acorda de catre Institutul Nobel din Norvegia, celelalte sunt administrate de Fundatia Nobel din Stockholm. Ele sunt anuntate in luna octombrie, in Suedia, ceremonia de premiere avand loc in decembrie. Premiile au fost create in 1901 de bogatul industrias Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, care si-a dedicat averea in acest scop. Numai Nobelul pentru economie se acorda abia din 1968 si este sponsorizat de Banca Centrala a Suediei. In luna decembrie, vor avea loc ceremoniile de decernare a premiilor Nobel, care, cu exceptia ceremoniei de decernare a premiului pentru pace, se va desfasura la Stockholm, unde laureatii vor primi medalia, diploma si premiul in bani (10 milioane de coroane suedeze, adica aproximativ un milion de euro, care poate fi impartit de maxim trei cattigatori) de la regele Carl XVI Gustaf al Suediei. Nobelul pentru Pace va fi decernat la Oslo la 10 decembrie (ziua in care a murit Alfred Nobel), de catre presedintele Comitetului Nobel norvegian, in prezenta regelui Norvegiei.