Obiectivul LHC pentru prima zi a fost atins

Cel mai mare accelerator de particule din lume a
fost pus in functiune miercuri, in apropiere de Geneva, cu misiunea de a
descifra secretele materiei si ale Universului, iar cercetatorii au anuntat ca
obiectivul lor principal pentru aceasta prima zi a experimentului a fost atins,
transmite AFP.Cel mai mare accelerator de particule din lume –
Large Hadron Collider, LHC – ar trebui sa detecteze particule elementare ale
materiei a caror existenta este presupusa in fizica teoretica, dar care nu au
fost niciodata observate concret niciodata. LHC ar putea ajuta la observarea
particulelor numite supersimetrice , din care este formata materia
intunecata. Despre materia intunecata nu se stie in prezent aproape nimic,
decat ca ea reprezinta 23% din Univers, fata de 4% materia obisnuita sau
luminoasa. Restul de 73% reprezinta energie intunecata, responsabila de
expansiunea Universului.De asemenea, experimentul ar trebui sa ajute la
observarea antimateriei, generata in cantitate egala cu materia la momentul Big
Bang-ului, dar care a disparut in mare parte de atunci. Toate acestea ar trebui
sa fie descoperite cu ajutorul a patru detectoare de particule instalate in
jurul inelului LHC.Un prim fascicul de protoni a fost injectat
miercuri imediat dupa ora 7.30 GMT (10.30, ora Romaniei) in LHC, un inel cu
circumferinta de 27 de kilometri aflat la 100 de metri sub pamant, de o parte
si de alta a frontierei franco-elvetiene. Dupa injectarea fasciculului, a trebuit sa
asteptam circa cinci secunde pentru a obtine datele , a declarat
directorul proiectului, Lyn Evans. Un flash pe ecranele de control a demonstrat
ca fasciculul a intrat in prima sectiune a inelului. La mai putin de o ora dupa
demarare, fasciculul realizase un prim tur complet al
inelului, indeplinind obiectivul principal al oamenilor de stiinta pentru
aceasta prima zi a experimentului.Cercetatorii planuiau sa continue cu injectarea
unui al doilea fascicul, care sa se deplaseze in sens invers. Ghidate de
magneti supraconductori raciti la minus 271,3°C, adica cu 1,9°C sub zero
absolut, fasciculele vor fi accelerate progresiv pana la o viteza apropiata de
cea a luminii.Primele coliziuni de protoni – care nu vor
interveni mai devreme de cateva saptamani – se vor produce cu o energie de 450
gigaeletronvolti (Gev), adica mai putin de jumatate din puterea Fermilab de la
Chicago, care era cel mai mare accelerator de particule din lume inainte de
construirea LHC. Abia dupa aceea, probabil peste mai multe saptamani sau
luni, energiile folosite de LHC vor urca pana la niveluri inegalate pana
acum, putand ajunge pana la 7 teraelectronvolti (Tev), de sapte ori mai
mult decat poate Fermilab.Obiectivul LHC este intelegerea
comportamentului materiei celei mai fundamentale , a declarat pentru
AFP Daniel Denegri, un fizician care lucreaza la experimentul CMS, unul dintre
cele patru detectoare de particule instalate in jurul inelului. Punerea in
functiune a acceleratorului, miercuri, este un tur de forta tehnologic
pentru acest fizician, care se asteapta la descoperiri mai mult sau mai
putin spectaculoase .Coliziunile de protoni din interiorul LHC vor
degaja pentru scurt timp o caldura de 100.000 de ori mai mare decat cea
din nucleul Soarelui si ar trebui sa permita observarea bosonului Higgs, o
particula misterioasa care ar conferi masa tuturor celorlalte particule,
potrivit teoriei Modelului standard.Energiile foarte mari folosite vor permite de
asemenea recrearea pentru o fractiune de microsecunda a starii Universului in
primele miimi de secunda dupa Big Bang, in urma cu 13,7 miliarde de ani,
inainte ca particulele elementare sa se asocieze pentru a forma nuclee de
atomi.Coliziunile ar putea genera de asemenea trei
minuscule gauri negre despre care fizicienii de la Centrul European de
Cercetari Nucleare (CERN) dau asigurari ca nu vor reprezenta niciun
pericol, pentru ca existenta lor va fi efemera. Cativa cercetatori si-au
exprimat temerea ca gaurile negre vor absorbi toata materia din jurul lor,
provocand sfarsitul lumii.Proiectul, care a costat 3,76 miliarde de euro, a
mobilizat timp de un deceniu mii de fizicieni si ingineri din toata lumea.
Proiectul a cunoscut destul de multe intarzieri. El a fost conceput inca din
1983, dar lucrarile au inceput abia in 1996.