Regionalizare, punct si de la capat. Care vor fi regiunile de pe harta Romaniei

Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a anuntat ca stabilirea noilor regiuni este prioritara. Exista mai multe propuneri privind componenta acestora(vezi harti in stire). Revizuirea Constitutiei si modificarea legislatiei legate de regionalizare – sunt doua dintre principalele obiective ale parlamentului in acest an.Premierul Victor Ponta sustinea ca anul 2013 este un an fara alegeri, potrivit pentru a avea decizii importante, cum este, de exemplu, reimpartirea teritoriala a Romaniei. Noi vrem pana in prima sesiune a parlamentului sa avem trecuta de parlament prin discutii cu toate celelalte forte politice noua structura a regiunilor, dupa care insa este nevoie de referendum pentru a se ratifica revizuirea Constiutiei facuta de parlament , declara la inceputul anului premierul Victor Ponta.Victor Ponta sustine ca Romania trebuie sa fie pregatita pentru viitorul exercitiu financiar al UE, 2014-2020, cand Uniunea va finanta preponderent proiecte regionale. Astfel premierul sustine ca cel mai potrivit ar fi ca actualele regiuni de dezvoltare sa fie transformate in regiuni administrative, care sa preia atat din atributiile judetelor, cat si din cele ale guvernului si sa fie conduse de Consilii Regionale formate din reprezentantii Consiliilor Judetene.Subiectul regionalizarii este unul foarte important mai ales pentru orasele care in ultimii ani ar fi avut de pierdut din punct de vedere economic de pe urma actualei impartiri teritoriale.Un exemplu vine din partea edililor din judetul Bihor care sustin ca din cauza actualei impartiri, municipiul Oradea a avut de pierdut in ultimii ani din punct de vedere economic in dauna Clujului.Astfel deputatul UDMR Cseke Attila i-a reunit joia trecuta la aceeasi masa pe toti sefii partidelor parlamentare, alaturi de conducerea Consiliului Judetean si a Primariei Oradea, precum si pe o parte din senatorii si deputatii alesi in decembrie, invitandu-i sa sustina principiul ca Oradea sa fie centru regional, indiferent de delimitarea si componenta viitoarelor regiuni. Declaratio ut Varadinum fiat Centrum Regionis Initiativa s-a concretizat prin semnarea unui document anume pregatit, intitulat Declaratio ut Varadinum fiat Centrum Regionis (Declaratie ca Oradea sa fie centru regional) . Invocand interesul legitim al judetului Bihor si municipiului Oradea de a deveni centru regional de dezvoltare si centru regional administrativ , semnatarii s-au angajat sa sustina acest obiectiv in cadrul tuturor dezbaterilor, fie ele tehnice sau politice, ce vor avea loc in mandatul parlamentar 2012-2016 .Cseke Attila a precizat ca in jurul judetului Cluj, care este centrul acestei regiuni, s-a produs deja o desertificare economica .Astfel, daca in 1995 Bihorul contribuia la PIB-ul Romaniei cu 108% din media regiunii, in 2011 contributia sa, deci si forta economica, a scazut la 103% din media regiunii. La fel, daca in 1995 Salajul avea o contributie de 94% din media regiunii, in 2011 a scazut la 85%, Satu Mare a scazut de la 93% in 1995 la 78% in 2011, si doar Clujul s-a dezvoltat, contribuind in 2011 la PIB cu 140% fata de 116% in 1995.PNL Bihor propune 10 regiuniAceasta evolutie l-a determinat pe presedintele PNL si al Consiliului Judetean Bihor, Cornel Popa, sa elaboreze un plan de regionalizare propriu, pe care l-a si remis celorlalti omologi din tara, in vederea promovarii la nivelul partidului, dar si al Uniunii Consiliilor Judetene din Romania, Parlamentului si Guvernului. Este cel mai echilibrat, pentru ca tine cont de reteaua de drumuri, de ponderea economica, de existenta universitatilor, de numarul locuitorilor si de suprafetele fiecarei regiuni , a declarat Cornel Popa.Varianta sa privind impartirea teritoriala a Romaniei ar cuprinde 10 regiuni care respecta si argumentele geografice, si pe cele istorice, si nici nu ar duce la enclavizari etnice .Cele 10 regiuni ar urma sa fie: Crisana (centrul la Oradea, formata din Bihor, Salaj, Satu Mare si Maramures), Transilvania (sediul la Cluj-Napoca, formata din Cluj, Alba, Bistrita Nasaud si Mures), Moldova Nord (centru Iasi, plus judetele Botosani, Neamt si Suceava), Moldova Sud (centru Bacau, plus Vaslui, Vrancea si Galati), Carpatica (centru Brasov, plus Sibiu, Harghita si Covasna), Banat (centru Timisoara, plus Arad, Hunedoara si Caras Severin), Oltenia (centru Craiova, plus Dolj, Olt, Mehedinti, Gorj si Valcea), Muntenia (centru Pitesti, formata din Arges, Dambovita, Teleorman si Giurgiu), Bucuresti (sediul in Capitala, plus judetele Prahova si Ilfov) si Dunarea de Jos (centru Constanta, plus Tulcea, Ialomita si Calarasi).Ideea regionalizarii nu este una noua, tema fiind lansata in 2011 de presedintele Traian Basescu care era nemultumit de cele opt regiuni de dezvoltare economica infiintate in 2004 pentru absorbtia fondurilor UE deoarece acestea ar fi fost ineficiente. Atunci Traian Basescu sustinea ideea de a desfiinta cele 41 de judete, iar acestea sa fie inlocuite cu 8 regiuni administrative, care sa cumuleze atributiile consiliilor judetene si sa elaboreze proiecte mai ample decat cele de interes strict judetean.Regiunile ar fi fost Bucuresti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Sud-Vest, Centru, Oltenia si Centru-Muntenia. O situatie speciala o reprezenta atunci soarta judetelor Mures, Harghita si Covasna, intrucat UDMR, care se afla la guvernare, vroia ca aceste trei judete sa reprezinte o singura regiune.Astfel in 2011, UDMR a venit cu propria propunere de reorganizare care cuprindea 16 regiuni de dezvoltare, fara atributii administrative.In aceasta forma judetele Mures, Harghita si Covasna formau o singura regiune.