Salariile dascalilor si cresterea punctului de pensie, constitutionale

Curtea Constitututionala a decis, miercuri, ca nu se incalca legea fundamentala prin modificarile privind legea Curtii de Conturi, marirea salariilor cu 50% pentru profesori si cresterea punctului de pensie pentru categoriile grele de munca.Sesizarea presedintelui Romaniei privind legea Curtii de Conturi s-a discutat, miercuri, la Curtea Constitutionala, alaturi de sesizarea Guvernului privind modificarile prin care s-a marit cu 50% si respectiv 25% punctul de pensie la categoriile I si, respectiv, II de munca. A treia sesizare dezbatuta miercuri a fost contestatia Guvernului impotriva Legii de majorare a salariilor profesorilor cu 50%.Presedintele Traian Basescu a contestat, pe 10 octombrie, la CCR, legea Curtii de Conturi. Actul normativ creeaza o discriminare pozitiva inacceptabila, prin aceea ca vor beneficia de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati, consilierii de conturi care au indeplinit functia pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, in timp ce magistratii beneficiaza de pensie de serviciu, daca au indeplinit functia timp de 25 de ani , sustine presedintele in textul sesizarii, motivand ca, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decat diferit .Pe de alta parte, seful statului a reclamat articolul referitor la organizarea activitatii Curtii de Conturi si valorificarea actelor de control, sustinand ca astfel se permite Curtii de Conturi sa isi reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curtii, organizarea activitatii specifice, precum si modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activitati. In felul acesta, Plenul Curtii de Conturi se substituie Parlamentului, institutia dobandind atributii de legiferare , arata Basescu, cu referire la articolul din Constitutie potrivit caruia organizarea si functionarea Curtii de Conturi se reglementeaza prin lege organica.Basescu a contestat si articolul prin care se instituie, in sarcina Curtii de Conturi, obligatia de a cere celor in drept suspendarea din functie a persoanelor acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate . Potrivit presedintelui, prin acordarea acestui drept, se incalca articolul constitutional care prezuma nevinovatia care opereaza pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, cat si cel care acorda dreptul la munca.De asemenea, in opinia sefului statului, reglementarea care da dreptul plenului Curtii de Conturi sa stabileasca amenda este contrara Constitutiei, care prevede ca impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat, se stabilesc (…) numai prin lege . In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca stabilirea sanctiunii trebuie sa fie in competenta autoritatii publice insarcinate cu organizarea executarii legii si nu a celei insarcinate cu aplicarea legii , a mai argumentat Basescu.Un alt articol sesizat de presedinte este cel privind conditiile de numire in functia de consilier de conturi, anume mentionarea studiilor. Daca leguitorul constituant ar fi dorit ca numirea consilierilor de conturi sa se faca in anumite conditii, ar fi procedat ca in cazul magistratilor sau al membrilor Curtii Constitutionale. (…) Restrangerea sferei studiilor absolvite, doar la cele economice sau juridice, excede textului constitutional, consilierii de conturi fiind numiti de catre Parlament, in urma negocierii dintre partidele politice , a explicat seful statului.In fine, presedintele sustine ca in forma legii trimisa spre promulgare, se recunoaste membrilor Curtii de Conturi statutul de demnitari de stat din cauza numirii pe criterii politice. Sintagma demnitar de stat nu isi gaseste corespondentul in legislatia actuala, articolul 16 alin. 3 din Constitutie referindu-se la functii si demnitati publice , a mai contestat Basescu.La randul sau, premierul Tariceanu a anuntat ca legea de majorare a salariilor profesorilor va fi contestata la CCR, el si PNL fiind dispusi sa-si asume costurile politice ale blocarii majorarii salariilor dascalilor cu 50%.Premierul Tariceanu a declarat ca, in unanimitate, conducerea PNL a decis sa nu sustina punerea in aplicare a maririi salariilor cadrelor didactice cu 50%, indiferent de costurile politice, precizand ca are variante de a impiedica aceasta majorare.Tot Guvernul a sesizat CCR modificarile operate in 23 septembrie de deputati, prin care a fost marit cu 50%, respectiv cu 25%, punctul de pensie la categoriile I si II de munca, masura aplicabila de la 1 ianuarie 2009. Acest document nu precizeaza sursele de finantare si contravine principiului constitutional privind egalitatea cetatenilor in fata legii, a explicat pe 2 octombrie seful SGG, Gabriel Berca, ratiunea contestarii legii la CCR.Actul normativ adoptat de Parlament nu precizeaza sursele bugetare de finantare, asa cum prevede articolul 138 aliniatul 5 din Constitutie, potrivit caruia nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare , a declarat Berca. El a explicat ca proiectul de act normativ a fost avizat negativ de Consiliul Legislativ, iar Guvernul a dat de asemenea un punct de vedere negativ din acelasi motiv: initiatorii nu au precizat sursa de finantare.Secretarul general al Guvernului a precizat ca sumele necesare majorarii punctului de pensie pentru categoriile I si II de munca, potrivit Legii adoptate de Parlament, ar presupune un efort bugetar de 2,75 de miliarde de lei anual. Mai mult, casele de pensii ar avea nevoie de 1,98 de milioane de lei in plus, anual, pentru activitati precum tiparirea si transmiterea deciziilor de majorare a pensiilor.Un alt principiu constitutional invocat de Guvern se refera la egalitatea cetatenilor in fata legii. Aceasta lege, in loc sa urmareasca inlaturarea discrepantelor existente intre persoanele care au desfasurat activitati incadrate in grupele I si II de munca inainte de 1 aprilie 2000, le extinde si la alte categorii de beneficiari, care au desfasurat activitati si dupa aceasta perioada , a explicat seful SGG. Prin urmare, de majorarea propusa de Parlament vor beneficia si persoane care nu sunt indreptatite.