TB va decide daca Dan Voiculescu a fost turnator

La Tribunalul Bucuresti incepe marti procesul in care CNSAS cere recunoasterea lui Dan Voiculescu drept colaborator al Securitatii, decizia fiind doar de competenta judecatorilor dupa ce legea Consiliului a fost declarata neconstitutionala in urma exceptiilor invocate chiar de avocatii liderului PC.Practic, marti, judecatorii vor avea la dosar documentele pe baza carora Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a decis, prima data in iunie 2006 si apoi definitiv in august acelasi an, ca Dan Voiculescu a fost colaborator al Securitatii ca politie politica. Este vorba despre note informative in care acesta si-ar fi turnat rude care voiau sa fuga din tara, colegi de studentie si, mai apoi, colegi de serviciu.Cazul Voiculescu-CNSAS a ajuns in instanta tot in 2006, pentru ca liderul PC a contestat decizia Consiliului. Dar, pana in iunie 2007, cand dosarul a fost trimis la Curtea Constitutionala, procesul deschis la Curtea de Apel Bucuresti a constat mai mult in amanari, avocatii lui Voiculescu cerand inclusiv secretizarea sedintelor de judecata.Cand dosarul a ajuns in 2008 la Tribunal, s-a aflat, insa, ca omul de afaceri a recunoscut, in vara lui 2006, la audierile CNSAS, ca dadea informatii despre cetateni straini, fiind “obligat” sa-si castige astfel painea. Chiar si pseudonimul Felix a fost recunoscut de Voiculescu la audierile de la CNSAS, potrivit documentelor depuse la Tribunalul Bucuresti. “Lucrand in comert exterior eram obligat sa-mi castig si eu o paine cand ma intrebau de un cetatean strain ce e cu el sa spun ce stiu despre el. Dar nici pe acela nu il turnam in sensul de a-i face vreun rau. Despre romani, dupa cum rezulta din toate dosarele si din toate hartiile acestea, nu am vorbit in viata mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comertul exterior”, se arata in documentul ce contine redactarea audierii lui Dan Voiculescu la CNSAS.Voiculescu a sustinut, in final, ca nu a turnat pe nimeni, iar despre notele semnate de el a spus ca erau simple “note de serviciu”.In actele depuse la dosarul din instanta de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, se regasesc si caracterizari ale lui Dan Voiculescu facute de informatorii “Stelian”, “Stanescu” si “Paulescu”, in care acestia descriu comportamentul omului de afaceri. Potrivit notelor de la dosar, Dan Voiculescu era “tanar, viguros, cu un fizic agreabil, simpatic, dar si ….peltic, atat fizic cat si psihic”, “smecher si prudent”, “ingamfat si orgolios”, “un tip altruist, violent, coleric si o fire irascibila .In replica, Dan Voiculescu sustine, in actiunea depusa in instanta, ca a “constituit un subiect de interes aparte pentru Securitate” prin “functia, relatiile, legaturile personale si constintele profesionale si de limbi straine”, incercandu-se sa fie racolat in reteaua de colaboratori ai Securitatii, “fara rezultat”.Omul de afaceri mai arata, in actiunea inaintata judecatorilor, ca are un verdict de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS si ca acest dosar este o “manipulare politica”. “Sub presiunea campaniei si a manipularilor politice directe, Colegiul CNSAS a emis punctul de vedere intitulat “Decizie nr. 234/15.06.2006”, exprimand concluzia ca as fi fost colaborator al politiei politice comuniste”, sustine Dan Voiculescu.Mai mult, omul de afaceri afirma ca dosarul sau este facut chiar de ofiteri de securitate. El arata ca “nu exista niciun angajament scris, nu exista nicio nota infomativa si nu exista nicio dovada de recompensare” si ca acest dosar “este facatura unor ofiteri de securitate, eventual cu contributia urmasilor lor de dupa Revolutie”.Liderul PC adauga ca, in momentul in care a declarat la audierile CNSAS ca “Felix sunt eu”, i s-a parut ca acel scris este al lui, insa “propozitia rostita nu a insemnat recunoasterea faptului ca a folosit acel pseudonim ca nume de cod.”Potrivit deciziei CNSAS conform careia Dan Voiculescu a facut politie politica, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator in februarie 1970 cu numele conspirativ Mircea, cand a “relatat verbal despre contactele si schimburile de pachete intre sportivi romani si cei straini (cu prilejul campionatelor de box din 1969), despre schimbarile de valuta, etc” si apoi in Republica Socialista Cehoslovaca, unde a insotit ca translator echipele romanesti de hochei pe gheata.Acelasi document arata ca Dan Voiculescu ar fi supravegheat si ar fi dat informatii despre mai multi cetateni staini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar in anul 1973 ar fi fost recrutat in reteaua Directiva a III-a sub numele Felix. Astfel, “la data de 27.01.1974 se propune abandonarea informatorului Felix, motivata de primirea in PCR la data de 15.01.1974 si de faptul ca la data respectiva, Directiva a III-a nu avea ca obiectiv concret pe langa care sa poata fi dirijat . In plus se mentioneaza ca in ultima vreme informatorul Felix ar fi furnizat informatii in S.I.G (supraveghere informativa generala)”, se arata in decizia CNSAS.CNSAS a decis, la 20 iunie 2006, ca Voiculescu a facut politie politica ca fost informator, pe baza studiului unui dosar de retea din 1974, cu note informative facute de Voiculescu si semnate Felix . Voiculescu a cerut, la 9 iunie 2006, reverificarea dosarelor sale inainte de numirea in guvern. El a contestat decizia CNSAS la 4 iulie 2006. Contestatia la verdictul Colegiului CNSAS ca a facut politie politica a fost respinsa la 7 august 2006, la diferenta de un singur vot, cel de veto apartinand presedintelui de atunci al Colegiului, Claudiu Secasiu.Decizia CNSAS a fost atacata la Curtea de Apel, care a amanat, pe 16 ianuarie 2007, judecarea contestatiei presedintelui PC pentru data de 20 martie 2007.Curtea de Apel Bucuresti a decis din nou, pe 20 martie 2007, sa amane procesul in care liderul PC a contestat verdictul de politie politica dat de CNSAS.Pe 29 mai 2007, Curtea a hotarat sa ia in discutie exceptiile de neconstitutionalitate invocate de avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon. Acesta a precizat ca a ridicat exceptia de neconstitutionalitate in legatura cu zece articole care reglementeaza activitatea CNSAS. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au admis, pe 26 iunie 2007, exceptiile de neconstitutionalitate.Exceptiile invocate de deputatul Segiu Andon au dus, in cele din urma, la schimbarea legii CNSAS. Astfel, dosarul lui Dan Voiculescu a ajuns la Tribunal, dupa ce legea CNSAS a fost declarata neconstitutionala. In prezent, Tribunalul Bucuresti a devenit prima instanta de judecata care se poate pronunta asupra unei eventuale colaborari cu politia politica, pana acum deciziile fiind luate de CNSAS.Pe 30 ianuarie, Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionala Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste.Asadar, Ordonanta CNSAS, noua reglementare dupa care functioneaza aceasta institutie, a fost adoptata tacit in luna mai de Camera Deputatilor, dupa ce a fost aprobata de Guvern pe 6 martie. Potrivit acesteia, CNSAS va constata, in baza documentelor analizate, colaborarea cu Securitatea, verdictul urmand sa fie dat de instanta de judecata, in baza notelor de constatare ale Consiliului, intocmite de Directia de Investigatii.