Theodor Stolojan, un politician care se intoarce dupa 18 ani la Guvern

Theodor Stolojan este desemnat pentru a doua oara in functia de prim-ministru si dupa ce, la alegerile din 2000, fusese candidatul la Presedintie al Aliantei DA, care s-a retras cu doua luni inainte de scrutin. Tehnocratul devenit politician de dreapta a fost desemnat sa conduca un Guvern PDL-PSD.Theodor Stolojan a devenit vizibil pe scena politica romaneasca inca din 1990, dupa primele alegeri libere, ca ministru de finante in guvernul condus de Petre Roman. Economist de formatie, cu o cariera in finante inainte de 1989, Stolojan a intrat in politica in timpul lui Ion Iliescu, pe care l-a si sustinut o perioada. Fost director adjunct al Directiei valutare din Ministerul de Finante in perioada comunista si ajuns premier in regimul lui Iliescu, Stolojan a fost presedinte al liberalilor timp de doi ani, perioada in care partidul a cunoscut o revigorare pe scena politica. La trei ani de la alegerile din 2004, exclus din randul liberalilor, a creat o alternativa la PNL, punand bazele Partidului Democrat Liberal (PD-L), al carui prim-vicepresedinte a devenit. Este eurodeputat PD-L din noiembrie 2007.Cariera profesionala Nascut in 24 octombrie 1943 la Targoviste, dupa ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucuresti in 1966, a devenit doctor in economie, in 1980. Dupa ce a lucrat ca economist la Frigotehnica si la M.I.A (1966-1971), a intrat in Ministerul de Finante, in 1972, ca economist, sef de divizie, devenind director adjunct, director al Departamentului Relatii Valutare si Financiare Internationale, apoi inspector general in Departamentul Venituri de Stat si consultant, intre 1988 si 1989. Ministru al Finantelor si premier Dupa Revolutie, a fost ministru adjunct al Finantelor (29 decembrie 1989 – aprilie 1990), in guvernul provizoriu condus de Petre Roman, ministrul Finantelor in Cabinetul Roman, timp de un an, din iunie 1990 pana in aprilie 1991. A fost apoi presedintele Agentiei Nationale de Privatizare, pentru cinci luni, perioada in care s-a elaborat primul proiect al Legii privatizarii, a fost constituit Fondul Proprietatii de Stat si cele patru Fonduri ale Proprietatii Private. Adevaratul sau debut pe scena politica a fost preluarea functiei de prim-ministru intr-un moment critic al istoriei postdecembriste, la o luna dupa caderea guvernului Petre Roman, in urma mineriadei din septembrie 1991. Principala misiune asumata a fost cea de organizare a primelor alegeri de dupa adoptarea unei noi Constitutii, la care nu a candidat, asa cum promisese anterior. In aceasta perioada guvernul a efectuat primele vanzari de active si a demarat privatizarile-pilot, a continuat reforma preturilor si unificarea cursurilor de schimb. A parasit scena politica in 1992 pentru Banca Mondiala, unde a ramas ca economist, apoi ca senior economist pana in 1999, cand a devenit presedinte Strategic Consulting SRL si al Tofan Corporate Finance SA, iar apoi consultant Tomex S.R.L. Bucuresti. Presedinte al PNL si in tandem cu Traian Basescu, in Alianta PNL-PDA facut parte, in 1996, din comitetul de sustinere a candidaturii lui Iliescu pentru presedintie. Dupa ce in iulie 2000 revine in politica si devine presedinte al Consiliului National al PNL, in pofida contestarilor din partid, candideaza pentru Presedintie, pierzand in fata celui pe care l-a sustinut in cursa din 1996, Ion Iliescu (PDSR), si a lui Corneliu Vadim Tudor (PRM). A obtinut un scor de 11,78%, dupa Vadim Tudor – 28,34% si Ion Iliescu, castigator cu 36,35%. Inaintea alegerilor din 2000, cel pe care avea sa-l sustina patru ani mai tarziu, Traian Basescu, presedintele PD la acea vreme, l-a criticat, denumindu-l un candidat trucat al PDSR , persoana care, daca va ajunge presedintele Romaniei, va determina Guvernul sa acorde garantii guvernamentale grupului Tofan , potrivit lui Mugur Ciuvica, presedintele Grupului de Investigatii Politice (GIP), in 16 octombrie 2006.Participarea lui Stolojan in cursa pentru functia suprema in stat a contribuit la intrarea PNL in Parlament, pe listele caruia a si candidat la Senat, in final renuntand la mandatul obtinut. Doi ani mai tarziu Stolojan era ales presedinte al liberalilor, la Congresul Extraordinar din august 2002, functie in care ramane pana in octombrie 2004. La un an de la preluarea conducerii partidului, Stolojan a pledat, alaturi de alti cativa liberali, fuziunea cu democratii, condusi de Traian Basescu. A fost insa criticat de radicalii din PNL pentru colaborarea cu PD. In septembrie 2003, se forma Alianta D.A.- Dreptate si Adevar PNL-PD, Stolojan fiind co-presedinte al aliantei, alaturi de presedintele democratilor. La aproape zece luni de la anuntarea candidaturii sale pentru Presedintie din partea Aliantei, in tandem cu Basescu – premier, Stolojan se retragea din cursa pentru functia suprema , ca si de la conducerea PNL, din motive de sanatate, predandu-i stafeta lui Basescu pentru Cotroceni. In februarie 2004, si-a anuntat candidatura la Presedintie din partea Aliantei, in tandem cu Basescu. Cu o luna inainte de inceperea campaniei electorale, in 2 octombrie 2004, si-a anuntat retragerea din cursa pentru Presedintie si din cea de presedinte al PNL, din motive de sanatate, Basescu devenind astfel candidatul Aliantei pentru Cotroceni. Consilier prezidential, a creat partidul prezidential PD-L Dupa alegeri, este numit consilier prezidential pe probleme economice, functie in care ramane pana in octombrie 2006. Reprezinta Romania ca deputat in Parlamentul European, din partea PDL, ca urmare a euroalegerilor din 25 noiembrie 2007, unde a ocupat primul loc pe lista de candidati ai PLD. PLD a obtinut trei mandate in Parlamentul European 7,78%. Din pozitia de consilier prezidential, apoi de presedinte al PLD, a fost alaturi de Basescu si a lansat atacuri succesive asupra premierului si grupului din jurul sau. In 2006 a recurs la mass-media, atacand grupul Tariceanu-Olteanu-Patriciu, denumit ulterior grupul petro-liberalilor . L-a acuzat pe rand pe Tariceanu de iresponsabilitate politica pentru propunerea de a retrage trupele romane din Irak, de transformare intr-o interfata pentru interesele lui Dinu Patriciu, de distrugere a Aliantei D.A. Ca urmare a numeroaselor critici, Stolojan a fost exclus din PNL in octombrie 2006. In a doua parte a lunii octombrie 2006 a lansat platforma disidentei liberale, eveniment urmat de demisia din functia de consilier prezidential. A pus bazele Partidului Liberal Democrat la sfarsitul aceluiasi an, formatiune ce a fuzionat cu PD, rezultand Partidului Democrat-Liberal (PDL), in decembrie 2007. Formarea noului partid a fost vehement criticata de mai multi liberali, in timp ce Stolojan, la randul sau a criticat conducerea PNL pentru evolutia din ultimii ani. Remes, vechi adversar politic al lui Stolojan, l-a acuzat in 11 decembrie 2006 ca a fost sluga la comunisti si neocomunisti, la cauciucuri uzate si la «petrolistii» aciuiti pe platforma de la Gheorghe-Gheorghiu Dej (RAFO Onesti) . Si conflictul dintre Stolojan si Patriciu s-a reluat odata cu tranzactia dintre Rompetrol si KazMunayGaz, in august 2007, cand Stolojan a criticat vanzarea a 75% din actiunile Rompetrol. In replica, Patriciu i-a reamintit lui Stolojan ca in 2004 s-ar fi numarat printre actionarii rafinariei Petromidia din grupul Rompetrol.Au urmat o serie de atacuri la adresa sa, in decembrie 2006, Tariceanu a invocat trecutul lui Stolojan – o persoana care s-a ocupat de conturile regimului comunist , iar in februarie 2007 a fost numit “fost fan si slugoi al lui Iliescu”, de Ludovic Orban, si “lacheu”, de Crin Antonescu. Stolojan afirmase initial ca Orban si Antonescu ar face parte dintr-un grup care, dupa castigarea alegerilor din 2004, i-ar fi propus sa colaboreze cu PSD pentru a castiga mai multe functii in fruntea consiliilor judetene din tara. Dupa constituirea Partidului Liberal Democrat (PLD) a devenit presedintele noii formatiuni dupa congresul din martie 2007. Nasterea Partidului Democrat-Liberal (PDL) in 15 decembrie 2007, rezultata din fuziunea PD cu PLD, ii aduce lui Stolojan functia de prim-vicepresedinte PDL. PDL este perceput ca o creatie a presedintelui Basescu, inca de la anuntul unificarii PD si PLD, Ludovic Orban comentand decizia ca fiind executarea unui ordin al lui Traian Basescu . Dupa ce Boc si Stolojan au lansat un nou apel simpatizantilor PNL pentru aderarea la noul partid infiintat, Orban l-a numit pe Stolojan presedintele fanclubului Iliescu . Si Tariceanu l-a numit in 27 martie 2008 “papagalul” lui Basescu, iar a doua zi, “omul de curte al lui Iliescu”, afirmand ca a trecut de la socialism la liberalism peste noapte, pentru ca apoi sa plece la PD, concluzionand ca acest lucru se numeste traseism politic. Stolojan a raspuns de fiecare data atacurilor, avertizandu-l pe primul-ministru ca manipuleaza opinia publica.Acuzatii si controverse in afacerile Megapower, Tofan si Alro In jurul lui Stolojan s-au nascut de-a lungul timpului o serie de acuzatii si controverse referitoare la afacerile si persoanele apropiate lui. Despre Stolojan, presa a scris ca ar fi ramas asociat intr-una dintre firmele controlate de omul de afaceri Gelu Tofan timp de aproape doi ani, fara a anunta acest lucru in declaratiile sale de interese, depuse in calitate de consilier prezidential, potrivit Evenimentul Zilei din 20 octombrie 2006. Atat Stolojan, cat si Tofan au negat, in declaratiile pentru EVZ, ca Tofan Agro SRL ar fi in functiune, contrar datelor de la Registrul Comertului, accesate de EVZ, in anul 2006, care aratau ca Tofan detinea 70% din SRL, Stolojan 25%, iar Virginia Mihaela Gheorghiu – fost purtator de cuvant al guvernului Stolojan –5%. Stolojan ar fi detinut actiuni-10,09%- si la Unipan SA, unde ar fi fost si administrator, actionar majoritar fiind Gelu Tofan cu 60,17%. A doua firma a triadei Stolojan-Gheorghiu-Tofan a fost infiintata in 1999, sub numele de G amp; G Mercato SRL. Ulterior, Stolojan a parasit aceste firme, cedand actiunile sale. Stolojan a intrat in afaceri alaturi de Gelu Tofan la inceputul anului 1999, dupa expirarea contractului cu Banca Mondiala. El a devenit ulterior presedintele Tofan Corporate Finance (TCF).Si presedintele PNL Bucuresti, Ludovic Orban, a atras atentia asupra influentei lui Stolojan, declarand in 22 noiembrie 2006, ca, in anul 2002, dosarele penale in care era cercetat Gheorghe Flutur pentru activitatea sa de la Romsilva Suceava ar fi fost inchise dupa ce Stolojan i-ar fi cerut lui Ion Iliescu sa intervina in acest sens. Desi Stolojan a respins acuzatiile lui Orban si l-a numit trompeta patriciana , cateva luni mai tarziu, la inceputul lui 2007, istoricul Marius Oprea- consilier al premierului Tariceanu- a sustinut ca Iliescu si Stolojan ar fi fost implicati in cazul Adrian Costea si de aceea statul roman nu este interesat de investigarea cazului, potrivit Cotidianul din 12 ianuarie 2007. In aceeasi luna, Stolojan a fost acuzat de interventie in favoarea ALRO, potrivit unor materiale publicate de cotidianul Ziua din 26 ianuarie 2007. Potrivit acestora, Stolojan ar fi intervenit de mai multe ori in favoarea ALRO, proprietatea concernului rus MARCO Group, si ar fi luat energie ieftina de la contribuabili si ar fi dat-o magnatilor rusi. Conform aceleiasi surse, Stolojan ar fi facut presiuni asupra ministrului energiei si comertului, Codrut Seres, inca din vara anului 2005, pentru ca societatea din Slatina sa primeasca energie electrica ieftina, de la companiile energetice nationale SN Nuclearelectrica si SC Hidroelectrica. Potrivit Ziua din 29 ianuarie 2007 ar fi detinut un pachet de actiuni la Alprom- societate care a fuzionat cu ALRO Slatina. Stolojan a negat acuzatiile lui Seres, care afirmase ca ALRO ar fi trimis consilierilor de la Cotroceni patru milioane de euro. Audiat ca martor in dosarul ALRO, la 19 iulie 2007, Stolojan a declarat atunci ca, contractele ar fi fost necesare in conditiile in care piata “asa-zis libera a energiei incapuse pe mana unor baieti destepti”. O alta afacere de care e legat numele lui Stolojan este Megapower , afacere care ar fi avut loc la inceputul anilor 90, dupa decizia de infiintare, in scopul producerii in Romania de inalta tehnologie electronica, a unei societati mixte romano-americane, potrivit Ziua din 13 februarie 2007. Ministru in guvernul roman, Stolojan ar fi identificat suma necesara, asigurand totodata si sursa de finantare: un imprumut de 12,5 milioane de dolari, la BRD. Partenerul roman era societatea IIRUC, societate la care era angajata Elena Stolojan, iar partenerii americani ar fi fost doi transfugi romani, Robert Deutsch si Cristian Lazarovici. Lazarovici era un fost coleg de facultate al sotiei lui Stolojan, potrivit aceleiasi surse. Acuzat ca ar fi colaborat cu Securitatea O alta controversa este cea legata de posibila sa colaborare cu Securitatea, in perioada in care a fost director al Directiei Valutare si a Relatiilor Financiare Internationale din Ministerul Finantelor. Desi Stolojan a recunoscut ca a semnat rapoarte la Securitate, dar a infirmat ca ar fi fost colaborator, Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS, a admis ca acesta ar avea dosar de urmarit, iar fostul detinut politic. Stolojan a primit verdict de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS in 19 octombrie 2006. Tot in octombrie 2006, in contextul excluderilor din PNL si a formarii noului partid PDL, fostul secretar general al PSD si apoi al PD, Cozmin Gusa, lider PIN, l-a acuzat in mai multe randuri de colaborare cu Securitatea, afirmand ca a fost “trezorierul Securitatii”, ca face parte din “a doua fratie a Securitatii” si ca ar fi fost santajat in 2004 de PSD pentru a se retrage din cursa prezidentiala. Mugur Ciuvica l-a acuzat pe Stolojan , in 26 aprilie 2007 ca, in calitate de director al Directiei Valutare si a Relatiilor Financiare Internationale din Ministerul Finantelor, ar fi aprobat in mai 1983, exportul a 150.000 de butelii de aragaz in Liban , exportul efectuat de firma de comert exterior a Securitatii. Stolojan a spus ca exportul de butelii era o operatiune normala de export .Averea Conform declaratiei de avere din 10 ianuarie 2006, Stolojan avea in conturi la Misr Romanian Bank 8.421 dolari, 26.424 euro, 89 lire sterline si 35.910.000 lei vechi. In 2005 a incasat dividende de 750 milioane lei vechi de la Societatea Strategic Consulting SRL, ai carei actionari sunt Elena si Theodor Stolojan. Dividendele cuvenite lui Stolojan din partea Tofan Agro SRL reprezinta 72,3 milioane lei vechi, iar cele pe anul 2000 din partea Unipan SA au fost de 528 milioane lei vechi. La aceste sume se mai adauga 284,78 milioane lei, incasati de Elena Stolojan in 2004 si 2005, in calitate de administrator la societatea italiana Tomex SEL SRL. Achizitii imobile Conform declaratiei de avere din 2006, detine un teren intravilan in comuna damboviteana Razvad si o casa in Bucuresti. In octombrie 2004 i-a donat fiului sau o casa de vacanta in Predeal. Tot pentru fiul sau a finantat cu un miliard de lei vechi constructia unei case de odihna in judetul Ilfov. Familia Stolojan a mai achizitionat un apartament de sapte camere, desi detinea deja un altul in cartierul bucurestean Drumul Taberei, conform Ziua din 13 februarie 2007. Imediat ce a parasit functia de premier, el ar fi cumparat si apartamentul de sapte camere pus la dispozitia sa din 7 mai 1991, de Secretariatul General al Guvernului, devenind astfel proprietar a doua apartamente in Bucuresti.Familia Stolojan a vandut in aprilie 2007 baza Clabucet Sosire din Predeal companiei Tinapack contra unei sume de peste opt milioane de euro, conform Cotidianul din 20 aprilie 2007. Stolojan a confirmat tranzactia. Investitii in actiuni In declaratia de avere din 2006, inainte de plecarea sa de la Cotroceni, Stolojan a afirmat ca detine actiuni la Banca Transilvania, Petrom SA, IPROEB Bistrita, Alprom Slatina si Strategic Consulting SRL, actiuni care valorau in total, in 20 mai 2006, 459.488, 695 RON. In octombrie 2004 ii transfera fiicei sale actiuni in valoare de 200.000 RON, iar ginerelui sau, Ovidiu Palea, actiuni de 150.000 RON. Consultand declaratiile de avere ale lui Stolojan, constatam ca a mai detinut actiuni la SIF Oltenia, Ardaf si la Electrocontact Botosani, in valoare totala de 118.500 RON. In 2004 a investit 2.310.000 RON la hotelul „Premier“ din Predeal, in numele societatii Pavcrib Clabucet Sosire SRL.