Un american si doi japonezi au luat Nobel pentru fizica

Premiul Nobel pentru fizica in 2008 a fost acordat americanului Yoichiro Nambu si japonezilor Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa pentru descoperirile lor in domeniul fizicii particulelor, a anuntat marti, la Stockholm, comitetul care acorda acest premiu, informeaza AFP si Reuters.Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru descoperirea mecanismului de rupere spontana a simetriei in fizica subatomica ( broken symmetry ), respectiv pentru descoperirea originii acestui fenomen, care poate prezice existenta a cel putin trei familii de particule (quark) ce intra in componenta nucleonilor.Americanul Yoichiro Nambu, in varsta de 87 de ani, este profesor la Universitatea din Chicago, in timp ce Makoto Kobayashi, in varsta de 64 de ani, activeaza in cadrul laboratorului KEK (unde se fac cercetari asupra unui accelerator de inalta energie) de la Tsukuba, Japonia, iar Toshihide Maskawa, in varsta de 68 de ani, este profesor la Institutul pentru Fizica Teoretica de la Universitatea din Kyoto.Cercetarile americanului Yoichiro Nambu se inscriu in modelul standard , o teorie care incearca sa descrie particulele elementare aflate la originea formarii Universului in urma cu 14 miliarde de ani.Ceilalti doi cercetatori japonezi au fost recompensati pentru descoperirea originii ruperii spontane a simetriei, care presupune existenta a cel putin trei familii de particule de tip quark in natura. La momentul formarii Universului, materia exista sub forma unui soi de supa densa si calda numita plasma quarci-gluoni. Racindu-se, particulele numite quark s-au aglutinat formand protoni, neutroni si alte particule compozite.Anul trecut, premiul Nobel pentru fizica revenise francezului Albert Fert si germanului Peter Gruenberg pentru descoperirea unei tehnologii revolutionare – magnetorezistenta gigantica (GMR) – ce permite citirea informatiei stocate pe hard-diskuri. GMR a avut un impact important in special asupra tehnologiilor de informare si comunicare si a permis elaborarea unor echipamente de citire care echipeaza in prezent toate hard-diskurile.Premiul de anul acesta recompenseaza cercetari in domeniul fizicii particulelor, in conditiile in care in septembrie a fost pus in functiune cel mai mare accelerator de particule din lume, cel de la CERN, Elvetia, cu ambitia de a recrea conditiile de la inceputul Universului, un experiment ce a dat nastere unor temeri si controverse. Intre timp, acceleratorul a fost oprit, din cauza unei defectiuni, urmand a fi repornit in primavara anului viitor.Nobelul pentru fizica este al doilea premiu decernat saptamana aceasta. Cel pentru medicina a deschis luni sezonul premiilor Nobel, rasplatind un cercetator german si doi francezi pentru descoperirile facute in domeniul virusologiei. Germanul Harald zur Hausen a descoperit ca papilomavirusurile umane (VPH) sunt cauza cancerului de col uterin, al doilea tip de cancer cel mai raspandit la femei, dupa cancerul de san, in timp ce francezii Francoise Barre-Sinoussi si Luc Montagnier au descoperit HIV, virusul care provoaca SIDA.Miercuri Comitetul Nobel decerneaza premiul pentru chimie, iar joi urmeaza cel pentru literatura, unde printre candidatii cotati cu sanse figureaza si scriitoarea germana Herta Mueller, care s-a nascut in Romania.Potrivit expertilor, un militant pentru drepturile omului ar putea castiga anul acesta prestigiosul Nobel pentru Pace, care va fi anuntat vineri, la Oslo.Premiul pentru economie va incheia sezonul Nobel, la 13 octombrie.Premiile Nobel au fost atribuite prima data in 1901, dupa ce bogatul industrias Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, si-a dedicat averea crearii acestor premii. Nobelul pentru economie se acorda din 1968. Laureatii primesc la 10 decembrie, de la regele Suediei, o medalie de aur, o diploma si un cec de zece milioane de coroane suedeze (1,02 milioane de euro), care poate fi impartit, la fiecare categorie, intre trei castigatori.