Universitatea viitorului, performanta si interconectata cu dinamica societatii

nbsp;

Universitati deschise, in relatie stransa cu toate mediile sociale, cu studenti de varste diferite si oferind module independente de invatare adecvate cerintelor unei pieti in continua schimbare, au fost concluziile unui proiect national de strategie educationala, desfasurat intre 8 si 11 decembrie.

Proiectul intitulat „Elaborarea scenariilor de succes pentru invatamantul superior romanesc la orizontul 2025” face parte dintr-un amplu program strategic elaborat de Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior (UEFISCU), la care au participat reprezentanti ai universitatilor romanesti, dar si specialisti in strategie si proiectii futuriste din strainatate.

„Ideea acestui tip de strategii este dezvoltarea unei viziuni asupra unui viitor care vrem sa se intample, pentru a sti unde vrem sa ajungem. Dupa elaborarea acestor proiectii futuriste si tinand cont de conditiile pe care le impune prezentul, elaboram o strategie pentru a ajunge la nivelul pe care l-am proiectat. Pentru ca este nevoie de o perspectiva mai ampla pentru a actiona”, a explicat, pentru NewsIn, cercetatorul german Philine Wranke, de la Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective din cadrul Comisiei Europene.

Universitate in cadrul unei retele si specializare modulara

Traim intr-o societate in continua miscare, piata fortei de munca este atat de dinamica incat, la nivel global, unu din patru angajati ocupa postul pe care il au in prezent de mai putin de un an, iar 50 % dintre angajati au o vechime mai mica de cinci ani la locul de munca. Cantitatea de informatie creste exponential, de pilda, statistic, informatia din domeniul tehnic se dubleaza la fiecare doi ani, ceea ce inseamna ca un student care incepe un program de licenta de patru ani va invata in primul an lucruri care peste trei ani sunt deja invechite. Pentru a fi competitive, universitatile trebuie sa tina pasul cu aceste schimbari.

Unul dintre cele mai interesante aspecte despre universitatea viitorului a fost universitatea vazuta in cadrul unei retele, cu contacte si transferuri de informatie si resurse cu toate mediile sociale, de la guvern, la mediul de afaceri si comunitatile culturale.

Daca in prezent universitatile din Romania contribuie in proportie de numai 20% la dezvoltarea tehnologica a tari, prin integrarea lor in retele, contributia lor ar creste exponential, prin dezvoltarea de parteneriate cu companiile, care sa faciliteze programele de practica, angajarile, urmariere studentilor dupa angajare, transferul de informatii de la un mediu la altul si identificarea nevoilor pietei de munca.

Iar un aspect important care caracterizeaza aceasta retea este invatarea pe tot parcursul vietii. „Universitatea va fi ca o cafenea, in care vii, te umpli de energie si pleci, in cazul nostru vorbind de acumularea informatiilor necesare unei anumite perioade a carierei”, spune Philine Wranke.

Acest tip de revenire si invatare s-ar putea face prin modularizarea programelor de studii.

„Modularitatea nu este un concept nou, dar cand vorbim despre viitor in Romania, uneori ajungem sa vorbim despre lucruri care se intampla in alte parti si ne dorim sa se intample si la noi. Modularitatea inseamna impartirea curriculei pe module independente, restranse, fata de o programa compacta pentru cinci ani de studiu continuu; poti sa iei modulele care te intereseaza si te poti reintoarce in continuu in mediul universitar pentru alte module educative, in functiile de nevoile pe care le ai la momentul respectiv. Poti sa alegi module care tin de meseria ta, dar si altele care tin de interesele tale personale. Dar la fel de bine se poate intampla ca meseria ta sa se combine brusc su o alta, iata de pilda medicii care ar putea fi nevoiti sa faca operatii complicate cu ajutorul computerelor. Esti obligat, in cazul acesta, sa-ti upgradezi cunostintele. Vorbim acum de o specializare modularizata”, spune Ana Maria Sandi, expert in cadrul Bancii Mondiale.

Sfarsitul universitatii elitiste

Prin abordarea acestei viziuni care integreaza universitatea intr-o retea economica, sociala si institutionala si induce necesitatea invatarii continue de tip modular, se ajunge la un aspect pe care institutiile se invatamant din toata lumea si l-au asumat deja, datorita economiei bazate pe cunoastere, educatia maselor, urmand ca, treptat, sa se ajunga la completa negare a elitismului universitar.

Acest aspect, prins in declaratia de la Bologna, nu a fost asumat in totalitate de Romania, care are inca probleme la integrarea in universitati a populatiei din mediul rural (numai 11% din absolventii de universitate provin din mediul rural) si a grupurilor dezavantajate, cum ar fi romii (80% dintre romi nu au niciun fel de studii).

De altfel, tara noastra are probleme si la reinstitutionalizarea repetata pe tot parcursul vietii, care in Romania se reduce la 1,3 procente din populatia activa, pentru ca universitatile nu sunt orientate spre cresterea competivitatii individului in raport cu piata muncii.

Calitatea educatiei si problema ierarhiilor

Universitatile viitorului vor contribui mult mai activ la cresterea competitivitatii economice a unei tari si vor intra in circuitul economic ele insele, pentru ca, datorita cresterii cererii de educatie, vor genera venituri considerabile. Pentru asta ele trebuie sa fie performante si sa colaboreze activ cu toate mediile sociale si economice.

Asta, deoarece cresterea interesului populatiei pentru invatarea pe tot parcursul vietii va insemna solicitarea unei oferte educationale de calitate, mai ales in conditiile dezvoltarii unor programe educative de tipul celor la distanta sau online. Pentru invatamantul online, bunaoara, potentialul acestuia nu poate fi negat in conditiile in care numarul aparatelor conectate la internet in 1984 era de 1.000, in 1992 ajungea la un milion, iar in 2008 un miliard de aparate sunt conectate online. Insa va fi nevoie de sisteme serioase de asigurarea calitatii si de unitati de consiliere profesionala.

„Problema ierarhizarii este una dificila, pentru ca trebuie sa tinem cont de nevoile educationale ale fiecarui individ. Daca vrei sa lucrezi pe un salariu mare intr-o banca, alegi Harvard, daca vrei altceva alegi altceva, nu putem spune ca o universitate este mai buna decat alta din acest punct de vedere. Astfel, vom ajunge sa vorbim de o ierarhie plurala, adica mai multe ierarhii in cadrul unor retele si comunitati. Asta nu inseamna ca rolul agentiilor de asigurarea calitatii este diminuat, ci aceste organisme ar trebui la randul lor verificate”, crede Riel Miller, specialist in implementare proiectelor strategice si membru al corpului de conducere al Federatiei Mondiale a Studiilor de Viitor.

Proiectul strategic al UEFISCU va continua in ianuarie 2010 cu stabilirea pasilor care trebuie parcursi pentru a atinge obiectivele stabilite.

nbsp;