Verdict Haga: Pe 3 februarie aflam solutia in cazul “Insula Serpilor”

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga, care a judecat cazul de delimitare a platoului continental din Marea Neagra disputat intre Ucraina si Romania, a ajuns la un verdict, care va fi comunicat in data de 3 februarie, la ora 11.00, ora Romaniei.Verdictul va fi citit de catre presedinta Curtii, judecatoarea britanica Rosalyn Higgins, in data de 3 februarie, la ora locala 10.00 (11.00, ora Romaniei), la Palatul Pacii, unde se afla sediul CIJ.Solutia in cazul Romania vs Ucraina va fi cea de-a 100-a decizie pronuntata de CIJ de la infiintarea acestei instante, in 1946.Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga la data de 16 septembrie 2004 pentru a rezolva diferendul cu Ucraina legat de delimitarea platoului continental din Marea Neagra. Dupa patru ani in care au fost depuse documentatiile scrise si dupa alte trei saptamani in care s-a desfasurat pledoariile orale (2-19 septembrie 2008), procesul a ajuns in faza finala, etapa deliberarilor Curtii. Hotararea CIJ trebuia pronuntata pana cel tarziu in aprilie 2009.Diferendul cu Ucraina a fost cauzat de pretentiile concurente ale celor doua tari asupra unei zone din Marea Neagra. Potrivit legislatiei internationale, platoul continental, respectiv zona economica exclusiva a fiecarei tari, ar trebui sa se intinda pana la 200 de mile de la coasta, insa din cauza faptului ca Marea Neagra are o intindere redusa, aceste spatii se suprapun, rezultand zona de 12.000 de km patrati pe care cele doua tari o disputa. Practic, CIJ trebuie sa decida cum sa imparta intre doua tari cat mai echitabil, corect si rezonabil aceasta zona. Decizia Curtii nu va da castig de cauza uneia dintre parti, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini si longitudini) o linie unica de demarcatie a zonei de 12.000 de kilometri patrati asupra careia cele doua tari au pretentii concurente. Totusi, in cazul unei solutionari favorabile, Romania va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente in acea zona, peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si 10 milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenta energetica a Romaniei timp de 18 ani. Nu se pune problema de a castiga ceva in detrimentul altcuiva, ci de a castiga cat mai mult dintr-o zona asupra careia noi credem ca, in conformitate cu dreptul international, avem dreptul , declara Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la CIJ, intr-un interviu acordat NewsIn chiar inainte de inceperea etapei pledoariilor. Specialistii in drept international sunt de parere ca CIJ va incerca sa multumeasca ambele state. William Worster, profesor de drept international la Universiatate din Haga, a declarat pentru NewsIn ca decizia Curtii Internationale de Justitie nu va respecta nici linia propusa de Ucraina si nici cea de Romania, ci va incerca sa dea si sa ia in mod echitabil. Ceea ce se intampla de obicei in astfel de cazuri este ca judecatorii iau o hotarare echitabila, astfel incat ambele parti sa fie multumite. Cel mai probabil se va intampla in felul urmator: veti primi o parte din ceea ce va doriti, dar nu totul. Cred ca nu vom vedea niciuna dintre aceste doua harti in decizia finala a Curtii. Suna aproape simplist, dar proabil ca vor trage o linie exact la mijlocul celor doua linii propuse de Romania si Ucraina , a explicat Worster. Argumente invocate de Romania si Ucraina in pledoarii Echipa Romaniei, condusa de directorul MAE Bogdan Aurescu, a incercat sa demonstreze in fata Curtii, pe durata celor 18 ore ale pledoariilor, desfasurate in septembrie pe perioada a trei saptamani, ca solutia propusa de Romania este cea corecta, in timp de Ucraina incearca sa distorsioneze metoda CIJ . Este evident la o privire pe harta – si confirmat de aplicarea testului proportionalitatii – ca propunerile Romaniei conduc la o solutie echilibrata de delimitare intre cele doua state. Linia Romaniei este moderata, corecta si rezonabila si nu incalca drepturile Ucrainei, lasand Ucrainei toate spatiile maritime aflate in fata tarmurilor sale , a subliniat in repetate randuri agentul Romaniei. Romania a mai aratat in fata Curtii ca este indreptatita sa foloseasca in scopul trasarii liniei de delimitare cele mai avansate puncte de pe coasta sa, respectiv Digul Sulina si Peninsula Sahalin, care sunt, indiscutabil, o parte integranta a tarmului sau. In ceea ce priveste incercarile incrancenate ale Ucrainei de a modifica trasaturile naturale ale Insulei Serpilor, intreprinse tocmai pentru scopurile prezentei proceduri , reprezentantii Romaniei au demonstrat ca acestea sunt lipsite de orice semnificatie juridica, cu exceptia unei recunoasteri implicite impotriva propriilor interese cu privire la statutul de stanca al Insulei Serpilor potrivit Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii . Totodata, Aurescu a invocat si contextul politico-istoric, aratand ca atunci cand formatiunea maritima Insula Serpilor a fost ocupata de URSS s-a produs o nedreptate istorica si ca Romania nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile . Despre aceste argumente istorice invocate de Romania partea ucraineana a spus ca sunt dezgustatoare si ca se cauta compasiunea Curtii. Pe tot parcursul pledoariilor sale, Ucraina, in frunte cu agentul sau Volodimir Vasilenko, a insistat asupra faptului ca domina din punct de vedere geografic zona si ca are o coasta de trei ori mai lunga decat cea a Romaniei. Al doilea argument invocat de Ucraina a fost importanta Insulei Serpilor, ca formatiune naturala, si necesitatea ca instanta de la Haga sa ia decizia de delimitare a platoului in functie de aceasta. Configuratia geografica este un fapt dat, iar statele care au coaste mai intinse ar trebui tratate diferit de cele care au coaste mai mici , a spus inca din prima zi a audierilor ucrainene, Rodman Bundy, unul dintre expertii internationali ai echipei ucrainene. Metoda CIJ sustinuta de Romania realizeaza o delimitare maritima bazata numai pe coastele relevante, nu pe lungimea totala a coastelor. Astfel, agentul Romaniei a reiterat in mai multe randuri ca pretinsa predominanta geografica a Ucrainei este doar rezultatul unei incercari de a include in categoria tarmurilor relevante pentru scopul acestei delimitari intre Romania si Ucraina portiuni ale liniei de coasta ucrainene care nu au nicio legatura cu aceasta . Nu exista nicio disproportie intre coastele relevante ale partilor si in consecinta nu este necesara ajustarea liniei provizorii de echidistanta pentru a lua in considerare un astfel de factor, iar testul proportionalitatii confirma caracterul echitabil al frontierei sustinute de Romania , a argumentat echipa Romaniei pentru a convinge Curtea. Pe de alta parte, reprezentantii Ucrainei au incercat sa demonstreze ca Digul Sulina, invocat de Romania ca punct relevant pentru delimitarea maritima din Marea Neagra, este o structura artificiala si nelocuita, atragand atentia, in acelasi timp, ca, desi Insula Serpilor este o formatiune naturala, Romania nu recunoaste niciun efect juridic al acesteia. Spre deosebire de Romania, care sustine realizarea delimitarii printr-o metoda matematico-geografica, Ucraina a sustinut ca in acest caz nu se pot face calcule matematice precise , fiind necesara deplasarea liniei astfel incat sa se ajunga la un rezultat echitabil .