Viziunea USL privind mediul – Partea I

În România, protec 355;ia mediului continu 259; s 259; fie o preocupare marginal 259;,
prezent 259; adesea în discursul public, dar lipsit 259; de consisten 355; 259;
oprindu-se la etapa constrângerilor f 259;r 259; a propune un concept viabil 351;i
cu specific na 355;ional.

O viziune modern 259; în ceea ce prive 351;te mediul trebuie construit 259; plecând
de la realitatea c 259; sistemele socio-umane se pot dezvolta doar în
condi 355;iile în care resursele regenerabile 351;i neregenerabile ale planetei
vor permite aceasta. Mediul reprezint 259; în primul rând un bazin de
resurse 351;i abia apoi un depozit al de 351;eurilor activit 259; 355;ii umane, de
aceea politica în domeniul mediului este în acela 351;i timp o politic 259;
suport pentru toate celelalte politici publice.

Exist 259; înc 259; falsa impresie c 259; grija fa 355; 259; de spa 355;iul natural care ne
înconjoar 259; este un apanaj al societ 259; 355;ilor bogate. Nimic mai fals 351;i mai
neeconomic! Ea este 351;i trebuie s 259; fie o prezen 355; 259; activ 259; 351;i în con 351;tiin 355;a
societ 259; 355;ilor aflate în dificultate sau care, asemeni României, încearc 259;
s 259; recupereze decalajul care le separ 259; de 355; 259;rile dezvoltate. Un
management eco al acestor societ 259; 355;i reprezint 259; o 351;ans 259; suplimentar 259; de a
avansa 351;i de a se alinia standardelor pe care începutul mileniului trei
le impune. Aceast 259; “grij 259; fa 355; 259; de mediu” reprezint 259; de fapt grija fa 355; 259;
de “bun 259;starea omului”.

De 351;i are un cadru legislativ 351;i un sistem institu 355;ional de baz 259; necesare
solu 355;ion 259;rii provoc 259;rilor de mediu, România nu pare s 259; con 351;tientizeze
oportunit 259; 355;ile pe care le ofer 259; eco-guvernarea. Actuala putere este mult
prea prins 259; în calcule contabilice 351;ti 351;i indicatori macroeconomici
pentru a putea cunoa 351;te realele probleme ale societ 259; 355;ii 351;i mai ales a
identifica solu 355;ii sustenabile.

Chiar 351;i acele politici declarate a fi de mediu, precum, taxa de prim 259;
înmatriculare sau programul de reabilitare termic 259; a locuin 355;elor au de
fapt un scop de natur 259; economico-financiar 259; – s 259; aduc 259; mai mul 355;i bani la
buget 351;i s 259; sus 355;in 259; sectorul construc 355;iilor.

Protec 355;ia mediului este în acest caz un paravan în spatele c 259;ruia se ascund ineficien 355;a 351;i incompeten 355;a actualei guvern 259;ri.

Peste tot în Uniunea European 259;, „ECONOMIA VERDE” este un concept ce
prinde tot mai mult contur 351;i se transform 259; într-un motor al
dezvolt 259;rii. În România îns 259;, guvernul PDL nu a f 259;cut nimic pentru a
stimula motorul economic, de 351;i investi 355;iile de tip eco reprezint 259; o
excelent 259; oportunitate.

O „economie verde” genereaz 259; locuri de munc 259; 351;i reduce cheltuielile
publice. Speciali 351;tii europeni estimeaz 259; c 259; „investi 355;iile verzi” vor
aduce la nivelul UE aproximativ 10 milioane de locuri de munc 259; pân 259; în
2020, iar România nu î 351;i permite s 259; r 259;mân 259; în afara acestei realit 259; 355;i.

Când locurile de munc 259; se reduc, când pre 355;urile cresc dramatic, când
veniturile popula 355;iei sunt t 259;iate, solu 355;ia nu este aceea de a a 351;tepta
revenirea pie 355;elor externe, de a împrumuta în permanen 355; 259; bani 351;i de a
alimenta cu fonduri publice doar clientela politic 259;, a 351;a cum face
guvernarea B 259;sescu-Boc.

Orice guvern responsabil are datoria de a g 259;si solu 355;ii; solu 355;ii
sustenabile 351;i nu paliative care conduc în final la s 259;r 259;cirea
popula 355;iei, la degradarea societ 259; 355;ii 351;i la dezechilibre sociale majore.

Încurajarea „investi 355;iilor verzi” este o solu 355;ie ce sus 355;ine dezvoltarea,
o dezvoltare durabil 259;. Ea stimuleaz 259; economia, conduce la crearea de
noi locuri de munc 259; 351;i permite atât popula 355;iei, cât 351;i sistemului public
s 259; cheltuiasc 259; mai pu 355;in pentru înc 259;lzire, pentru electricitate,
transport etc. Ignorând aceast 259; oportunitate, actuala putere refuz 259;
practic s 259; ofere românilor venituri mai mari, e 351;ueaz 259; în colectarea
bugetar 259; 351;i distruge în loc s 259; protejeze mediul înconjur 259;tor.

Protec 355;ia mediului reprezint 259; un domeniu vital, cu puternic impact
social, deoarece reu 351;e 351;te s 259; acopere 351;i s 259; rezolve o problem 259; major 259; a
României: ocuparea for 355;ei de munc 259; într-o maniera concret 259; 351;i lucrativ 259;.
De exemplu, deschiderea fronturilor de lucru pentru decontaminarea
sit-urilor poluate istoric/recent creeaz 259; locuri de munc 259;, ofer 259; acces
la cercetare de înalt 259; clas 259;, atrage investi 355;ii 351;i în acela 351;i timp,
asigur 259; o stare bun 259; de s 259;n 259;tate popula 355;iei 351;i mediului.

USL sus 355;ine implicarea cât mai activ 259;, atât a statului, cât 351;i a
societ 259; 355;ii civile 351;i a mediului economic în tot ceea ce înseamn 259;
conservarea 351;i protejarea naturii, dezvoltarea spa 355;iilor verzi,
reducerea polu 259;rii, promovarea tehnologiilor curate etc.

Facem asta nu numai pentru a ne înscrie într-o serie de standarde
europene 351;i mondiale, ci pentru c 259; mediul are un impact teribil asupra
vie 355;ii fiec 259;ruia dintre noi. Oamenii nu sunt st 259;pânii suverani ai
planetei 351;i ai naturii. Facem parte dintr-un ecosistem pe care trebuie
s 259; îl respect 259;m 351;i s 259; nu îl bulvers 259;m, pentru c 259; se poate întoarce
împotriva noastr 259;.

Orice interven 355;ie în domeniul mediului, trebuie s 259; priveasc 259; dou 259; aspecte primordiale:

1. asigurarea protec 355;iei sociale

2. cre 351;terea economic 259; bazat 259; pe respectul fa 355; 259; de mediu

Progresul înseamn 259; multiplicarea nevoilor 351;i satisfacerea acestora, iar
societatea româneasc 259; este, dup 259; dezastrul guvern 259;rii PDL, în plin 259;
suferin 355; 259; 351;i nevoi. O schimbare fundamental 259; de perspectiv 259;, care s 259;
scoat 259; 355;ara din letargia în care a fost adus 259; este mai mult decât
necesar 259;. Întrebarea este: Pân 259; unde mergem? Care este limita? Risc 259;m
viitorul copiilor no 351;tri? Nu putem face acest lucru.

Trebuie s 259; fim responsabili nu doar pentru prezent, ci 351;i pentru viitor.
Aceasta înseamn 259; c 259; trebuie s 259; avem grij 259; de mediul înconjur 259;tor.

Cre 351;terea calit 259; 355;ii vie 355;ii înseamn 259; locuri de munc 259; bine pl 259;tite,
venituri care s 259; asigure un trai decent, acces la servicii sociale de
calitate, dar mai înseamn 259; 351;i o via 355; 259; s 259;n 259;toas 259;, într-un mediu
prietenos.

Investi 355;iile pentru protec 355;ia mediului nu sunt facile, mai ales într-o
perioad 259; de criz 259; economic 259;. Totu 351;i, România dispune de importante
fonduri europene pe care nu reu 351;e 351;te s 259; le atrag 259;. Se recurge în special
la fondurile na 355;ionale, a c 259;ror cheltuire este mai pu 355;in strict 259;,
ie 351;ind de sub supravegherea atent 259; a Uniunii Europene, în vreme ce banii
europeni r 259;mân de la an la an nefolosi 355;i.

Sumele strânse de Administra 355;ia Fondului de Mediu (AFM) sunt utilizate
în procente ce variaz 259; între 19% 351;i 39%. Pentru POS Mediu rata actual 259;
de absorb 355;ie este de circa 7% ( 351;i 1,9% de pl 259; 355;i reale).

AFM a concentrat 64% din finan 355; 259;ri pe doar dou 259; categorii de proiecte:

programul Rabla cu 40,43% – în esen 355; 259; un program de sprijinire a industriei auto;
lucr 259;rile de prevenire, înl 259;turare 351;i diminuare a
efectelor produse de fenomenele meteo cu 24,27% – program nespecific.

Categorii de finan 355;are specifice chiar scopurilor AFM (a 351;a cum au fost
stabilite în perioada 2007-2010) precum B (reducerea impactului asupra
atmosferei, apei 351;i solului), I (administrarea ariilor naturale
protejate), H (conservarea biodiversit 259; 355;ii) 351;i N (împ 259;durirea
terenurilor degradate situate în zonele deficitare în p 259;duri, stabilite
în condi 355;iile legii) au adunat doar 3,89% din finan 355; 259;rile alocate în
perioada 2007-2010.

350;i în acest domeniu, practica guvernului B 259;sescu-Boc a fost aceea de a
direc 355;iona banii publici spre clientela de partid. Fondurile au fost
alocate pe criterii politice, fiind sus 355;inute obiective irelevante 351;i
neoportune cum ar fi spa 355;ii verzi în mediul rural, în condi 355;iile în
care, mai ales aglomer 259;rile urbane sunt cele care sunt deficitare la
acest capitol.

Pentru 12 dintre cele 21 de linii de finan 355;are ale AFM nu au fost deschise sesiuni de depunere a proiectelor în 2009 351;i 2010!

Pentru liniile de finan 355;are deschise, rata de finan 355;are a proiectelor
depuse este foarte mic 259;. Toate acestea arat 259; o incapacitate
institu 355;ional 259; 351;i managerial 259; extrem 259; (obiectivele sunt ratate în
propor 355;ie de peste 70%).

Cel pu 355;in la fel de grav este c 259; între priorit 259; 355;ile strategice 351;i
aloc 259;rile financiare nu exist 259; o concordan 355; 259;. Din ignoran 355; 259;, lips 259; de
responsabilitate sau incompeten 355; 259;, aceast 259; realitate nu reprezint 259; un
motiv de îngrijorare conform declara 355;iilor reprezentan 355;ilor MMP.

Ca rezultat, România se afl 259; în fa 355;a acelora 351;i provoc 259;ri de mediu.
Acestea sunt majore în special în cazul apei potabile 351;i al apelor uzate
ce necesit 259; lucr 259;ri de infrastructur 259;, esen 355;iale pentru bun 259;starea
popula 355;iei 351;i activitatea economic 259;. Gravitatea situa 355;iei cap 259;t 259; o
dimensiune concret 259; dac 259; se are în vedere c 259;:

doar unul din doi români are în prezent acces la
ap 259; potabil 259; 351;i mai pu 355;in de jum 259;tate din popula 355;ie (43,7%) este
conectat 259; la sistemul de canalizare (prin compara 355;ie cu este media UE de
70%)!;
CALITATEA NECORESPUNZATOARE A AERULUI (în special
poluarea cu particule) – o cauz 259; major 259; a îmboln 259;virilor respiratorii –
este cu 1,5 mai mare decât media UE;
Peste o treime din zonele agricole ale 355; 259;rii sunt
desemnate ca fiind zone vulnerabile LA POLUAREA CU nitra 355;i, ceea ce
reprezint 259; o problem 259; în plus pentru resursele de ap 259;;
cantitatea mare 350;i nivelul sc 259;zut de RECILCARE a
de 351;eurilor menajere (de 2,5 ori mai pu 355;in decât media UE calculat 259; per
capita), comparativ cu 355;intele impuse prin Tratatul de aderare;
Amenin 355; 259;ri majore la adresa biodiversit 259; 355;ii.

Din punct de vedere institu 355;ional 351;i al atribu 355;iilor, situa 355;ia chiar s-a
înr 259;ut 259; 355;it odat 259; cu apari 355;ia responsabilit 259; 355;ii comune de implementare a
noului Program Na 355;ional pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI)
pentru 2011-2013, aprobat cu finan 355;are de stat, menit s 259; suplimenteze
finan 355;area UE 351;i s 259; accelereze investi 355;iile în infrastructura apelor.

Aceast 259; responsabilitate apar 355;ine MMP 351;i Ministerului Dezvolt 259;rii
Regionale 351;i Turismului (MDRT). Implementarea PNDI, aflat într-un
paralelism par 355;ial cu POS Mediu, va conduce nu doar la suprapunerea
atribu 355;iilor între cele dou 259; ministere (în absen 355;a unei separ 259;ri clare a
interven 355;iilor acestora cel pu 355;in la nivel teritorial), ci 351;i la
înc 259;rcarea suplimentar 259; a bugetului de stat.

Programul va cre 351;te volumul de activitate a acelor institu 355;ii care, în
prezent, nu reu 351;esc s 259; ofere rezultatele scontate în cadrul POS Mediu 351;i
POR.

Imaginea global 259; a sistemului institu 355;ional ofer 259; de multe ori
consisten 355; 259; teoriei formelor f 259;r 259; fond. Sectorul este supraînc 259;rcat
deoarece lucreaz 259; pe o gam 259; larg 259; de programe, în care totul reprezint 259; o
prioritate, iar rezultatele sunt slabe, în special în domeniile care ar
trebui s 259; conteze cel mai mult: de exemplu, utilizarea fondurilor UE
pentru sporirea accesului popula 355;iei României la alimentare cu ap 259;
potabil 259; 351;i canalizare, protec 355;ia surselor de ap 259; potabil 259; de mare
adâncime împotriva polu 259;rii 351;i a epuiz 259;rii, reducerea efectelor
inunda 355;iilor 351;i gestionarea eficient 259; a acestor situa 355;ii, precum 351;i
pentru conservarea 351;i protejarea resurselor biodiversit 259; 355;ii.

Una dintre cele mai grave situa 355;ii se înregistreaz 259; în domeniul
valorific 259;rii unit 259; 355;ilor aferente cantit 259; 355;ii atribuite de emisii de Gaze
cu Efect de Ser 259; (GES) de care România dispune în surplus. Aceast 259;
surs 259; major 259; de resurse financiare pentru programe de mediu a fost
par 355;ial ratat 259; prin devalorizarea lor masiv 259; în 2009 351;i 2010, iar în
2011 ESTE COMPLET RATAT 258; PRIN DECIZIA RECENT 258; LA NIVELUL ONU DE
SUSPENDARE A ROMÂNIEI DE LA TRANZAC 354;IONAREA SURPLUSULUI DE CERTIFICATE
DE EMISII DE GES PE PIA 354;A INERNA 354;IONAL 258;. MOTIVUL ESTE UNUL FOARTE
SIMPLU: INCAPACITATEA ADMINISTRATIV 258; A ANPM SI MMP COMBINAT 258; CU
INTERESELE MESCHINE ALE LIDERILOR PDL. În cifre, aceste pierderi
înseamn 259; peste 1 miliard de euro prin sc 259;derea valorii de pia 355; 259; a
certificatelor 351;i înc 259; 600 milioane de euro prin suspendarea la
tranzac 355;ionare. Aceste pierderi se încadreaz 259; ca valoare la categoria
„subminarea siguran 355;ei na 355;ionale”, pu 355;ine alte domenii putându-se l 259;uda
cu astfel de „performan 355;e”.

Desfiin 355;area Agen 355;iei Na 355;ionale pentru Arii Protejate 351;i incapacitatea
institu 355;ional 259; au dus la o subfinan 355;are masiv 259; 351;i probleme în accesare
de fonduri din POS Mediu, probleme cronice în sistemul de atribuire de
custodii pentru arii protejate 351;i lipsa unei Strategii Na 355;ionale pentru
Biodiversitate. Acestor probleme li se adaug 259; presiunea economic 259;
constant 259; combinat 259; cu ilegalit 259; 355;i generatoare de cazuri de
infringement.

O problem 259; la care actuala guvernare este extrem de deficitar 259; este
aceea a consult 259;rii publice. Practic, dialogul social a fost desfiin 355;at.
Acest lucru a generat coagularea întregii comunit 259; 355;i neguvernamentale
cu preocup 259;ri în domeniul protec 355;iei mediului împotriva practicilor
autorit 259; 355;ilor de mediu. Aceast 259; nemul 355;umire s-a concretizat prin
declara 355;ia adoptat 259; în 2010 la finalul Forumului ONG-urilor de Mediu,
semnat 259; de aproximativ 75 organiza 355;ii, care au atras aten 355;ia asupra
faptului c 259; „Guvernul României sus 355;ine priorit 259; 355;ile de dezvoltarea
durabil 259; doar declarativ, cu acte normative inaplicabile ori cu
nesfâr 351;ite strategii 351;i planuri de ac 355;iune nematerializate”, sabotând
astfel dezvoltarea durabil 259;.

USL consider 259; c 259; protec 355;ia mediului trebuie s 259; fie o prioritate pentru
orice guvern care gânde 351;te 351;i ac 355;ioneaz 259; în perspectiv 259;. calitatea
mediului din România este dezastruoas 259;, iar aceast 259; stare de fapt nu mai
poate fi ignorat 259;.

Suntem deci 351;i s 259; ac 355;ion 259;m pentru c 259; vrem un mediu mai s 259;n 259;tos pentru noi
351;i pentru genera 355;iile viitoare. Mediul este cea mai valoroas 259; resurs 259;
351;i ea trebuie respectat 259;, îngrijit 259; 351;i utilizat 259; cu responsabilitate.

Principii fundamentale

Pornim de la necesitatea unui echilibru, armonii 351;i compatibilit 259; 355;i
între componentele economice, ecologice 351;i socio-culturale ale
dezvolt 259;rii durabile. Cele 10 principii rezultate nu au îns 259; un caracter
limitativ, ele fiind formulate astfel:

promovarea 351;i protec 355;ia drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la un mediu s 259;n 259;tos 351;i curat;
solidaritatea în interiorul genera 355;iilor 351;i între
genera 355;ii, în special în ceea ce prive 351;te utilizarea resurselor 351;i
capitalului natural;
cultivarea unei societ 259; 355;i deschise 351;i democratice;
informarea 351;i implicarea activ 259; a cet 259; 355;enilor în procesul decizional;
implicarea mediului de afaceri 351;i a partenerilor sociali;
coeren 355;a politicilor 351;i calitatea guvern 259;rii la nivel local, regional, na 355;ional 351;i global;
integrarea politicilor economice, sociale 351;i de
mediu prin evalu 259;ri de impact 351;i consultarea factorilor interesa 355;i;
utilizarea cuno 351;tin 355;elor moderne pentru asigurarea eficien 355;ei economice 351;i investi 355;ionale;
precau 355;ia în cazul informa 355;iilor 351;tiin 355;ifice incerte;
aplicarea principiului “poluatorul pl 259;te 351;te”.

Obiectivul major în domeniul protec 355;iei mediului 351;i dezvolt 259;rii durabile
pentru perioada urm 259;toare îl constituie transformarea economiei
na 355;ionale într-o economie prietenoas 259; mediului, care s 259; contribuie la
îmbun 259;t 259; 355;irea calit 259; 355;ii vie 355;ii 351;i s 259; asigure dezvoltarea unui model de
societate prosper 259;, eco-solidar 259;.

Vezi aici partea a II-a a documentului