DNA cere SPOR de pedeapsa pentru ADRIAN NASTASE

DNA cere spor de pedeapsa pentru ADRIAN NASTASE. Sunt mai multe motive foarte bine punctate de DNA, prin care procurorii cer sporirea pedepsei cu inca un an de inchisoare, bazate in principal pe faptul ca fostul premier a comis mai multe infractiuni. DNA a depus la Curtea de Apel Bucuresti contestatia impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti, care decisese ca Nastase sa nu mai primeasca nicio pedeapsa suplimentara.

Procurorii anticoruptie sustin ca ADRIAN NASTASE a savarsit mai multe infractiuni, lucru care inseamna perseverenta infractionala. DNA mai arata ca ADRIAN NASTASE si-a folosit influenta politica in avantajul sau si a prezentat dispret fata de justitie.

Sporirea pedepsei ar avea rolul, potrivit procurorilor, de a-l reeduca pe NASTASE in spatele gratiilor, pentru a preveni savarsirea altor infractiuni pe viitor.

Citeste si: ADRIAN NASTASE il ataca dur pe Mihail NEAMTU: O expresie perfecta de gunoi uman

“Inaltele studii juridice la care face referire instanta de fond, nivelul de pregatire culturala si politico-ideologica ale petentului sunt aspecte de natura sa circumstantieze negativ persoana acestuia, intrucat faptele sale apar cu atat mai grave, cu cat sunt savarsite de o persoana care avea ca obligatie atat morala cat si legala, respectarea si aplicarea legii si nicidecum incalcarea ei”, se mentioneaza in contestatia depusa de DNA la Curtea de Apel Bucuresti.

Adrian Nastase a avut o pozitia de negare a faptelor pentru care a fost condamnat si atitudinea constant defaimatoare si de dispret la adresa actului de justitie, pe care acesta a avut-o pe parcursul procesului penal, dar chiar si in fata instantei care a contopit pedepsele.

Citeste si: MOTIVAREA INSTANTEI in cazul pedepsei lui ADRIAN NASTASE

“Hotararea instantei de fond este netemeinica sub aspectul stabilirii pedepsei de 4 ani inchisoare, in sensul neaplicarii unui spor de 1 an. 2. Era necesara sporirea pentru ca: Savarsirea mai multor infractiuni de aceeasi persoana demonstreaza perseverenta infractionala a acesteia, impunandu-se sisteme de sanctionare adecvate pt asigurarea constrangerii, reeducarii dar si prevenirii savarsirii de noi infractiuni. 3. Codul Penal Vechi presupune aplicarea pedepsei celei mai grave care poate fi sporita in 2 etape. Ratiunea acestui sistem este de a nu crea sentimentul de impunitate condamnatului, dar si societatii, intrucat nu poate fi admis ca indiferent cate infractiuni ai savarsi se va aplica si executa o singura pedeapsa. 4. Criteriul pe care instanta de fond l-a avut in vedere tine exclusiv de persoama condamnatului, criteriu important, dar nu suficient cu ocazia procedurii de invidualizare a unei pedepse rezultante. 5. Aspectele ce tin de gradul concret de pericol social al faptelor, periculozitatea faptuitorului, imprejurarile concrete de savarsire a faptelor, atitudinea avuta de faptuitor dupa savarsirea infractiunilor, raportat la asumarea raspunderii si intelegerea represiunii ce se exercita asupra lui nu au fost avute in vedere de instanta de fond, neexistand niciun fel de referire la acestea in motivarea solutiei sale. 6. Se impunea ca instanta sa aiba in vedere pericolul social semnificativ pe care il prezinta tipul de infractiuni pt care petentul a fost condamnat, asa cum e cazul infractiunilor indreptate impotriva pers (santaj), dar si coruptie (luare de mita)”, sustin procurorii DNA.