AFACERILE CU COZONACI bat RECORDUL ISTORIC in 2016 – ANALIZA

Sezonul de Craciun va fi cel mai bun din ultimii 10 ani pentru producatorii de cozonaci din Romania, afacerile cu acest produs urmand sa ridice cifra de afaceri anuala a acestor firme peste nivelul de 1,5 miliarde de lei, arata o analiza realizata de KeysFin.

Potrivit datelor KeysFin, pe piata romaneasca activeaza peste 50 de companii producatoare de cozonaci , cele mai multe fiind infiintate in 1994 (12). Cele mai vechi sase firme din domeniu apar in statistici inca din 1991.  Afacerile firmelor producatoare, printre care cele mai cunoscute sunt SC Vel Pitar SA si SC Boromir IND SRL, au evoluat sustinut in ultimii ani, de la 1,19 miliarde de lei in 2011 la 1,41 miliarde de lei in 2015, iar perspectivele anului 2016, avand in vedere datele financiare partiale, indica faptul ca, in premiera, se va depasi granita de 1,5 miliarde de lei.

„Statistica ia in calcul numai firmele care au declarat legal productia acestui tip de produs. Exista, bineinteles, o marja statistica ridicata, avand in vedere ca, in preajma Sarbatorilor de Paste sau de Craciun, sunt foarte multi producatori de panificatie care isi reorienteaza productia catre cozonac, pasca si alte specialitati”, afirma analistii KeysFin. Datele financiare arata ca afacerile cu cozonaci sunt un business cu potential, dovada ca profitabilitatea firmelor producatoare s-a dublat in intervalul 2011-2015 de la 36,4 milioane lei la 82,2 milioane lei.

Numarul salariatilor din acest sector a avansat, in perioada analizata, de la 10383 la 11182 de angajati.  „Vorbim de piata legala din acest sector. O perspectiva mai larga, care sa includa si activitatile din zona gri a economiei dubleaza practic aceste cifre, profitabilitatea celor care evita taxele fiind, bineinteles, superioara”, au mai spus expertii.Rezultatele financiare pozitive sunt sustinute si de faptul ca dintre cei 50 de producatori luati in calcul de KeysFin, numai trei se afla in insolventa.

Cati cozonaci mananca romanii de Craciun?

In perioada sarbatorilor de iarna, patiserii si brutari mizeaza pe un consum de aproape 10 milioane de cozonaci. Potrivit datelor Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN), consumul de cozonaci a crescut in fiecare an cu aproximativ 1 milion de bucati, de la 7,3 milioane in 2014, la 8,1 milioane in 2015.

„In conditiile in care conditiile economice s-au imbunatatit, iar romanii si-au vazut veniturile in crestere in 2016, un avans semnificativ in privinta productiei este posibil sa fie atins, mai cu seama ca si exporturile de cozonaci au inceput sa conteze tot mai mult in business-ul producatorilor”, afirma analistii KeysFin.

Potrivit ROMPAN, cozonacul romanesc are succes la export in principal in tari precum Germania, Marea Britanie, Spania si Italia, acolo unde sunt si comunitati importante de romani.  Statisticile patronatului, din care fac parte 300 de societati, arata ca patiserii romani domina piata autohtona in fata importurilor, 80% dintre consumatori preferand cozonacii traditionali.

Cine a inventat cozonacul?

Potrivit unui studiu realizat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania, din punct de vedere etimologic, termenul romanesc cozonac ar veni din limba greaca, din cuvantul kosonáki; in limba greaca cuvantul kosóna inseamna papusa, forma care se da uneori cozonacului. Termenul este folosit pentru acelasi produs si in limba bulgara, cu o mica diferenta de scriere si pronuntie: kozunak.

Dictionarele romanesti mai vechi definesc cozonacul ca fiind „o paine“ facuta din aluat dospit, cu oua, unt, zahar etc., unele mentionand ca forma cozonacului este de papusa. Cam dupa 1960, dictionarele romanesti mentioneaza cozonacul ca fiind „ o prajitura“ din aluat dospit etc., si numai rar este mentionat ca fiind „un produs alimentar“ din aluat dospit, framantat cu lapte, oua, unt, zahar si mirodenii.

Aceleasi dictionare stabilesc ca prajitura este un produs de patiserie, consumat de obicei ca desert, care se face din aceleasi ingrediente indicate la cozonac, iar painea este un aliment de baza al omului sau produs alimentar realizat, ca si cozonacul, din aluat si diverse ingrediente, dospit si copt in cuptor.

Forma cozonacului poate fi de paralelipiped, de cilindru, de trunchi de con, sau care sa imite un miel, un porumbel, o papusa.  In ultimele decenii se constata tendinta de a face cozonaci inalti si foarte inalti (traditional, astfel de cozonaci se faceau in Moldova si in estul Europei si se numeau babe, mosi, mosnegi). In spatiul transilvanean, spre sud-est, s-a remarcat si devine cunoscut mult in afara tarii, datorita unei promovari sustinute, un fel de cozonac de o forma speciala, tubulara, a carui denumire ungureasca este chiurtos colaci (kürtős kalács) – insemnand cozonac impletit in forma de horn, iar in limba germana este numit baumstritel (Baumstriezel)- care inseamna cozonac cu aspect de coaja de copac. Atat comunitatea saseasca brasoveana, cat si cea secuiasca din Covasna revendica paternitatea culturala a acestui multisecular cozonac.

Informatiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societatile comerciale si PFA-urile active din Romania.

Sursa text: keysfin.ro