AFP: Bulgaria, o tara cu o democratie incompleta si o saracie catastrofica, la 25 de ani de la comunism

Bulgaria, o “democratie incompleta”, o “saracie catastrofica”, dupa 25 de ani de la caderea comunismului, nu seamana nici pe departe cu tara la care visau disidentii in 1989, comenteaza AFP.

Libertatea le conducea atuncii pasii intelectualilor bulgari, indiferent de orientarea politica, dar, dupa un sfert de secol, dezamagirea i-a cuprins, dupa cum au marturisit la o dezbatere organizata in week-end la Sofia.

Evenimentul a comemorat un eveniment putin cunoscut in strainatate, si anume implinirea a 25 de ani de la vizita lui Francois Mitterrand in Bulgaria. La 19 ianuarie 1989, presedintele Frantei din perioada 1981-1995, a invitat 12 intelectuali bulgari la un mic dejun la Ambasada Frantei din Sofia si a contribuit astfel la promovarea disidentei bulgare.

Momentul avea loc cu 11 luni inainte de caderea Zidului Berlinului, dar putini anticipau evenimentul care a grabit caderea blocului sovietic.

Disidentul Jelio Jelev a fost printre intelectualii adusi in atentie de Francois Mitterrand. in august 1990, el a devenit primul presedinte democratic al tarii.
El considera acum, la varsta de 78 de ani, ca “tranzitia economica nu a fost facuta cum trebuia” si ca “fosta nomenclatura este in continuare influenta” in acest domeniu.

Bulgaria a aderat in 2007 la Uniunea Europeana si este considerata cea mai saraca tara din blocul comunitar. Aproximativ 1,5 milioane de bulgari au emigrat de la incheierea comunismului, reducand populatia tarii la un pic peste sapte milioane de locuitori. In plus, Europa supravegheaza cu atentie progresele democratice ale tarii, in special in domeniul justitiei.

Fostul presedinte Jelio Jelev spune ca “democratia este incompleta” in primul rand pentru ca “nu are baze economice solide”.

“Privind obiectiv, societatea a evoluat, dar majoritatea oamenilor vorbesc despre un esec personal”, mentioneaza Ivailo Znepolski, directorul Institutului de Studii privind istoria recenta. “Bulgarii asociaza trecerea spre economia de piata cu deturnarea de fonduri si reglarile de conturi sangeroase intre noii imbogatiti”, adauga expertul.

La randul sau, Alfred Foscolo, un fost detinut politic, in varsta de 71 de ani, considera ca “Bulgaria a ramas in etapa perestroikai, fara a deveni cu adevarat un stat de drept”. Termenul rus descrie transformarea societatilor comuniste din Europa de Est dupa sosirea lui Mihail Gorbaciov la putere, in 1985, reprezentand, restrospectiv, prima etapa a unei mari schimbari.

Regizorul Angel Wagenstein, un socialist, in varsta de 90 de ani, isi exprima nemultumirea privind “coruptia si jefuirea companiilor detinute de stat prin privatizari oarbe (…) Am obtinut libertatea de exprimare, dar cum poti fi liber cand saracia este castrofica?”, se intreaba el.

“In pofida dezmembrarii blocului sovietic, homo sovieticus a ramas”, afirma profesorul Znepolski, care considera ca acesta “nu a inteles greselile trecutului si inca mai spera la societatea ideala promisa in vremea comunismului”.

Societatea bulgara nu le-a indeplinit promisiunile fostilor disidenti, dar nu este lipsita de reactie in plan democratic.

Astfel, doua serii de manifestatii ample au avut loc in Bulgaria in 2013. Primele au vizat saracia si coruptia din tara, provocand demisia guvernului conservator condus de Boiko Borisov.

Tehnocratul Plamen Oresarski i-a succedat dupa alegerile anticipate din mai, cu sustinerea socialistilor. Noi manifestatii au izbucnit la scurt timp dupa aceea, acuzand noua putere de legaturi cu oligarhia. Protestele continua sporadic din toamna.

Foto: Fox News