Alegerile generale din Germania, care vor avea loc duminica, sunt departe de a atrage atentia opiniei publice internationale. Asta nu numai pentru ca deznodamantul este intuit de multi, iar polemicile sunt putine, ci si pentru ca, spre deosebire de alte mari puteri ale lumii, aici viitorul lider al tarii nu se alege direct.
“Daca sunteti in cautarea opusului alegerilor americane zgomotoase, lungi si controversate de anul trecut, nu cautati mai departe de Germania”, scrie Washington Post, care trece in revista motivele pentru care trebuie acordata, totusi, atentie alegerilor de duminica. Acestea vor fi, insa, pe cat de cruciale, pe atat de ciudat de tacute. De altfel, si Deutsche Welle scria ca acestea sunt “intre moartea pasiunii si extremism”.
Principalii candidati pentru functia de cancelar, Angela Merkel si Martin Schulz, au participat la doar o singura dezbatere televizata, acolo unde multe dintre chestiuni au ramas nediscutate. Insa campania, desi tacuta pana acum, va reprezenta un moment important in istoria Germaniei. Spre exemplu, niciun partid de extrema dreapta nu a reusit sa-si trimita reprezentanti in Parlament de la infrangerea nazistilor in 1945. Acest lucru se va schimba aproape sigur, duminica, deoarece “Alternativa pentru Germania” ar putea fi al treilea partid in ordinea procentelor obtinute, dupa crestin-democratii lui Merkel si social-democratii lui Schulz.
Un cetatean german introduce doua buletine de vot in urna – unul pentru reprezentantul districtului sau circumscriptiei in Parlament (sunt 299 de districte), iar altul pentru a alege partidul pe care il prefera. Acest al doilea vot are loc la nivel de stat federal, fiind 16 in total. Astfel, din primul vot rezulta, uninominal, 299 de parlamentari, iar din al doilea rezulta restul de parlamentari, pana la 630, distribuiti proportional in functie de voturile exprimate pentru partide.
Pentru a fi reprezentat in Parlament, un partid are nevoie de cel putin 5 la suta la votul general sau cel putin 3 locuri castigate la votul direct.
Cea mai plauzibila coalitie este, de fapt, cea actuala, intre crestin-democrati (CDU) si social-democrati (SPD). De altfel, cei mai multi dintre germani au spus ca ar prefera o continuare a actualei mari coalitii, cum a fost in ultimii 4 ani si in primii 4 ani ai domniei lui Merkel. Dar CDU ar putea intra in coalitie si cu fostii parteneri din al doilea mandat al Angelai Merkel, Partidul Liber Democrat, ori cu Verzii.
Teoretic, insa, este posibila si o coalitie de guvernare fara CDU, daca Merkel nu va putea sa convinga alte partide sa guverneze alaturi de ea. Astfel, social-democratii ar putea forma un guvern de stanga cu Verzii, cu Partidul Stangii si poate chiar si cu Partidul Liber Democrat. Aceasta varianta este, insa, putin probabila.
Sursa traducere: Ziare.com
