ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA: CETATENII sunt chemati la urne duminica – ANALIZA

Cetatenii Republicii Moldova isi reinnoiesc duminica Legislativul pentru urmatorii patru ani, o provocare pentru partidele proeuropene care risca sa piarda majoritatea in Parlament intr-un context geopolitic delicat, marcat de conflictul din Ucraina si o atitudine tot mai agresiva din partea Rusiei.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, in urma carora vor fi desemnati 101 deputati pentru un mandat de patru ani, se desfasoara in baza scrutinului proportional, pe liste. Numarul participantilor era, miercuri, de 20 de partide si coalitii si patru candidati independenti. O decizie a Curtii de Apel din Chisinau a exclus in ultimul moment din cursa electorala Partidul Patria al lui Renato Usatii, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta din urma acuza formatiunea ca a primit bani din strainatate.

Hotararea poate fi atacata la Curtea Suprema de Justitie, iar aceasta poate pronunta o decizie definitiva cel mai probabil pana vineri seara. De altfel, avocatii lui Usatii, al carui partid era creditat cu sanse reale de a intra in Parlament, au anuntat deja ca vor ataca decizia la CSJ.

In ziua alegerilor, urnele se vor deschide la ora 07.00 si se vor inchide la ora 21.00, urmand ca primele rezultate sa fie anuntate de Comisia Electorala Centrala la ora 23.00.

Dupa incheierea votului, Curtea Constitutionala va avea termen pana la 22 decembrie pentru a valida alegerile, urmand ca CEC sa publice rezultatele finale in 24 de ore de la primirea documentelor de la Curtea Constitutionala.

NUMARUL ALEGATORILOR

Pentru validarea alegerilor, rata de participare trebuie sa fie de cel putin o treime din alegatorii inscrisi pe listele electorale.

Comisia Electorala Centrala a publicat miercuri numarul actualizat al cetatenilor cu drept de vot din Republica Moldova. Acesta este mai mare decat la alegerile precedente deoarece ii include si pe cetatenii din stanga Nistrului, pe cei stabiliti permanent in alte state, dar care si-au pastrat cetatenia moldoveneasca, precum si cetatenii fara resedinta permanenta.

In prezent, pe listele electorale figureaza aproximativ 2,8 milioane de cetateni, in timp ce in registrul alegatorilor sunt 3,2 milioane de moldoveni cu drept de vot. Dintre acestia din urma, peste 200.000 sunt inregistrati in Transnistria, unde de obicei nu au posibilitatea sa voteze decat daca vin la sectiile de votare amenajate in dreapta Nistrului.

Aproximativ 90.000 sunt cetateni moldoveni care au plecat din tara si care vor putea vota in cele 95 de sectii deschise in strainatate, indiferent daca s-au inregistrat sau nu in prealabil, in baza pasaportului si completand o declaratie pe propria raspundere.

Restul alegatorilor neinregistrati pe listele electorale sunt cetateni fara viza de resedinta, care vor putea vota, de asemenea, pe listele suplimentare.

CITESTE SI: ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA: Partidele cu sansele cele mai mari de a intra in PARLAMENT 

DISTRIBUIREA MANDATELOR

In Parlamentul Republicii Moldova, mandatele se distribuie prin metoda coeficientului electoral, doar candidatilor care au intrunit pragul necesar intrarii in Parlament.

In legislatura 2010-2014, Parlamentul a modificat pragul electoral, crescandu-l la 6 la suta pentru partide, 9 la suta pentru blocuri electorale formate din doua partide si/sau organizatii social-politice si 11 la suta pentru un bloc electoral format din trei sau mai multe partide si/sau organizatii social-politice. Pentru candidatii independenti, pragul electoral a ramas de 2 la suta, la fel ca in 2010.

Pentru distribuirea mandatelor, numarul de voturi se imparte la numarul de mandate ramase dupa scaderea mandatelor obtinute de candidatii independenti, obtinandu-se astfel coeficientul electoral. Numarul de voturi valabil exprimate obtinute de fiecare partid sau bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare se imparte la coeficientul electoral, rezultand astfel numarul mandatelor de deputat ce revine fiecarui concurent electoral.

Mandatele ramase neatribuite se repartizeaza succesiv, cate unul fiecarui partid in ordine descrescatoare, incepand cu formatiunea care a obtinut cele mai multe voturi.

In prezent, Parlamentul Republicii Moldova are patru grupuri parlamentare si zece deputati neafiliati, dupa cum urmeaza: grupul parlamentar PCRM – 34 de deputati, grupul PLDM – 31 de deputati, grupul PDM -15 deputati si grupul Partidului Liberal Reformator – 11 deputati.

CITESTE SI: PARTIDUL “PATRIA” a fost EXCLUS din cursa electorala din Republica Moldova

POSIBILE COALITII

Opinia publica din R.Moldova este impartita intre apropierea de Uniunea Europeana si participarea la Uniunea Vamala. O majoritate solida continua sa sustina relatii foarte bune cu Rusia, in pofida semnarii Acordului de Asociere cu UE, atat dintr-o teama fata de Rusia, cat mai ales din motive economice, considera analistii. Un numar mare de moldoveni aleg sa mearga sa munceasca in Rusia, in conditiile in care R.Moldova supravietuieste economic din banii pe care acestia ii trimit acasa. Aceasta diviziune se va reflecta, cel mai probabil, si in noul Legislativ.

Sondajele de opinie, realizate inainte de eliminarea din cursa electorala a formatiunii lui Usatii, credita cinci sau sase partide cu sanse de a intra in Parlament. Acestea sunt, in ordine, Partidul Comunistilor (PCRM, condus de Vladimir Voronin), Partidul Liberal-Democrat (PLDM, condus de Vlad Filat), Partidul Democrat (PDM al lui Marian Lupu), Partidul Patria (PP, al lui Renato Usatii), Partidul Liberal (PL, condus de Mihai Ghimpu) si posibil Partidul Socialistilor (PSRM al lui Igor Dodon).

O coalitie pro-estica este foarte greu de imaginat. Liderul PCRM a declarat in mai multe randuri ca nu va face coalitie cu “tradatorul” Igor Dodon, iar fara Partidul Patria, aceasta nu are sanse de a obtine majoritatea.

Sociologii nu au estimat inca impactul eliminarii din cursa a Partidului Patria, care era creditat cu 8-9 la suta din intentiile de vot (a patra forta politica din R.Moldova dupa PCRM, PLDM si PDM), dar cel mai probabil voturile vor merge catre formatiunea lui Igor Dodon, Partidul Socialistilor din R.Moldova (PSRM).

O coalitie PCRM-PDM este foarte putin probabila, de asemenea, deoarece PDM vrea sa se transforme intr-un partid mult mai mare si mai influent, iar bazinul electoral preponderent al acestuia este cel al PCRM. Aproximativ din aceleasi considerente ar fi imposibila si o coalitie PCRM-PLDM sau PCRM-PLDM-PDM. In ultimele cazuri ar avea de suferit si ideea europeana, pentru ca PCRM nu permite o apropiere prea mare de UE.

Raman mult mai probabile configuratiile deja cunoscute: PLDM-PDM-PL, plus alte partide proeuropene care ar putea accede in Parlament. Potrivit ultimelor sondaje insa, si acest scenariu contine multe variabile.

Prin urmare, nici tabara proeuropeana, nici comunistii nu ar obtine o majoritate confortabila care sa-i permita formarea unui Guvern, motiv pentru care unii analisti anticipeaza constituirea unei mari coalitii. Ideea coalizarii a fost insa negata cu fermitate atat de comunisti, care au spus ca nu vor intra in nici un fel de coalitie cu partidele puterii, cat si de liberal-democrati si democrati, care au spus ca nu-si imagineaza o coalitie cu cei ce contesta importanta Acordului de Asociere cu UE.

Elementul surpriza nu poate fi insa exclus, mai ales dupa eliminarea din cursa electorala a partidului lui Usatii.

Sursa foto: timpul.md