Senatul a decis ca alesii locali condamnati definitiv la o pedeapsa privativa de libertate cu executare isi pierd mandatul, informeaza Agerpres.
SENAT, ALESI LOCALI, CONDAMNARE DEFINITIVA, PEDEAPSA PRIVATIVA, LIBERTATE, EXECUTARE, MANDAT, INCETARE DE DREPT, CLITATE, CONSILIER LOCAL, CONSILIER JUDETEAN, PRIMAR, PRESEDINTE CONSILIUL JUDETEAN
Adoptarea acestei propuneri legislative care prevede incetarea de drept a calitatii de consilier local, judetean, respectiv de primar sau de presedinte al consiliului judetean in cazul condamnarii “prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executare”.
In prezent, legislatia prevede incetarea calitatii de ales local in toate situatiile in care s-a pronuntat o condamnare privativa de libertate.
Prin initiativa legislativa se propune atat modificarea articolului 9, alin. 2, litera f) din Legea 393/2004, cat si a articolului 15, alin. 3, litera e) care, in reglementarea actuala, stipuleaza ca inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, calitatea de consilier local sau de consilier judetean, respectiv calitatea de primar si presedinte al consiliului judetean “in cazul unei condamnari, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate”.
Initiatorii au propus si completarea articolului 15, alin. 2, cu litera e prim, care vizeaza incetarea calitatii de primar si in cazul condamnarii, “prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru infractiuni de coruptie prevazute la art. 289-290 din Codul penal”.
Propunerea legislativa initiata de un grup de 16 deputati din intreg spectrul politic a fost respinsa de primul for legislativ sesizat in acest caz — Camera Deputatilor.
Legea are un caracter organic, iar Senatul, care a fost Camera decizionala, a adoptat propunerea legislativa in forma initiatorilor, nefiind de acord cu raportul cu amendamente propus plenului de comisiile juridica si de administratie. In favoarea propunerii legislative formulate in forma initiatorilor s-au pronuntat 85 de senatori, cinci s-au abtinut si patru au votat impotriva.
