AMBASADORUL RUSIEI la Bucuresti, OLEG MALGINOV, CRITICA ROMANIA

Ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, Oleg Malginov, afirma, intr-un interviu acordat Agerpres, ca a avut discutii sincere cu autoritatile romane pe tema scutului antiracheta, adaugand, insa, ca spera ca oficialii care spun ca sistemul de la Deveselu este doar defensiv cred acest lucru, intrucat Moscova are o opinie diferita.

“Cand o parte creeaza un scut antiracheta, potentialul (militar — n.r.) acesteia creste, iar potentialul celeilalte parti se reduce. Deci aceasta este discrepanta. Am discutat acest lucru.

Sper ca autoritatile, oficialii care spun ca acest sistem e doar defensiv cred asta, dar noi avem o parere diferita. Ma aflu aici sa expun si acest punct de vedere autoritatilor, sa spun ca noi nu suntem de acord cu acest lucru”, precizeaza Malginov.

In interviu, diplomatul rus mai vorbeste despre situatia din Ucraina, despre Transnistria si Republica Moldova, dar si despre relatia politica dintre Romania si Federatia Rusa la ora actuala.

De asemenea, un alt subiect adus in discutia cu ambasadorul rus vizeaza sansele Romaniei de a atinge independenta energetica.

AGERPRES: Domnule ambasador, cum ati califica relatia dintre Romania si Federatia Rusa? 
Oleg Malginov: Dupa cum va puteti imagina, astazi intensitatea relatiilor dintre tarile noastre nu e la fel de ridicata ca inainte. De fapt, nu mai avem contacte active la nivel politic.

Avem un schimb de anumite scrisori, felicitari si asa mai departe, dar la nivel politic nu avem contacte. Ceea ce e regretabil, deoarece, acum circa un an si jumatate, aveam planuri destul de bune cu privire la extinderea relatiilor noastre in multe domenii, in sfera politica, economica, culturala, educationala etc.

Am avut proiecte de acorduri in anumite sfere care ar putea fi benefice atat pentru Romania, cat si pentru Federatia Rusa, deci nu sunt anulate. Sper. Sunt doar in asteptare. Sunt amanate putin, iar eu lucrez aici pentru a vedea in viitor posibilitatea de a implementa ideile la care am lucrat impreuna mai inainte.

Dar avem relatii destul de active. Am contacte cu autoritatile din Romania din toate sferele, cu Ministerul de Externe, cu Administratia, cu Executivul, cu reprezentanti ai societatii civile si cu altii. Stiu ca Ambasada romana din Moscova de asemenea lucreaza activ cu autoritatile noastre, deci avem un schimb bun si stabil de informatii, mesaje, semnale, pentru ca e foarte important sa cunoastem in detaliu pozitia fiecarei tari. Diplomatii lucreaza acum.

Avem contacte printre operatori economici. Relatiile noastre in economie sunt inca destul de active. Speram sa nu obtinem rezultate foarte slabe in 2015, dar 2014 nu a fost rau, nivelul schimburilor comerciale a fost acelasi cu cel inregistrat in anii precedenti.

Deci e bine si as vrea sa spun ca exporturile romanesti catre Federatia Rusa sunt in crestere, exporturile noastre sunt inca la acelasi nivel si speram ca agentii nostri economici, oamenii de afaceri sa nu sufere daca va fi o activitate mai redusa in domeniul politic. Avem contacte printre oameni, avem relatii printre regiuni si avem planuri despre cum vrem sa procedam. Totusi, relatiile culturale exista si cel mai probabil vom avea un nou impuls in aceste relatii.

Deci sunt destul de multe lucruri de facut. Daca va amintiti, la sfarsitul anului 2014, Rusia a fost reprezentata foarte activ la Targul de Carte Gaudeamus din Bucuresti, am avut prezentarea filmului nostru, am avut expozitie proprie, am avut artistii nostri si intentionam sa ii avem si anul acesta. In saptamanile urmatoare, intentionam sa avem niste schimburi culturale, pentru a continua aceasta activitate si in viitor.

AGERPRES: Ati spus ca exporturile romanesti catre Federatia Rusa sunt in crestere. Deci, in ciuda sanctiunilor… 
Oleg Malginov: Sanctiunile sunt ale dumneavoastra, nu ale noastre. Din cate inteleg, aceste asa-zise sanctiuni nu acopera toate domeniile.

Dacia lucreaza in continuare si, in ciuda dificultatilor de pe piata masinilor din Federatia Rusa, Logan sau Dacia — avem Renault Logan — e marca ce a suferit cel mai putin si lucreaza in Federatia Rusa, asambleaza masini, si sa speram ca o vor face si in continuare. Avem exporturi de mobila, medicamente, prin urmare exista posibilitati.

AGERPRES: Cum a vazut Moscova alegerile prezidentiale din Romania de anul trecut? 
Oleg Malginov: Un eveniment normal, pozitiv. Poporul roman, cetatenii romani au votat pentru candidatul pe care l-au ales. Presedintele nostru l-a felicitat pe presedintele Iohannis cu ocazia alegerilor si a exprimat dorinta ca relatiile noastre sa fie mai bune, sa se imbunatateasca.

Prin urmare, speram ca alaturi de noul presedinte sa cautam oportunitati pentru a avea relatii mai stabile si mai previzibile in viitor.

AGERPRES: Va asteptati la nuante diferite in abordarea Romaniei vizavi de Rusia din partea noului presedinte al Romaniei? 
Oleg Malginov: Cum am spus, e destul de greu sa te referi la nuante, deoarece fiecare persoana aduce propriile sale nuante si e normal.

Unele persoane sunt mai emotionale, mai deschise, altii sunt mai putin deschisi sau se exprima mai putin, dar, cum am spus, pentru noi, relatiile cu Romania pot fi importante daca sunt previzibile, daca sunt bazate pe principii, daca sunt orientate catre imbunatatirea relatiilor si catre o abordare constructiva si daca avem discutii sincere despre chestiunile cu privire la care avem pozitii diferite.

AGERPRES: NATO a desfasurat exercitii militare vaste in Marea Neagra, in timp ce Rusia a desfasurat manevre in Crimeea si in alte parti. Credeti ca aceasta e singura modalitate de a mentine echilibrul intre cele doua puteri? 
Oleg Malginov: Intrebarea e destul de vasta, as spune.

In primul rand, as vrea sa spun ca noi am recunoscut faptul ca NATO, asa cum este, e un actor important in cadrul relatiilor internationale si am stabilit relatii cu NATO cu multa vreme in urma.

Aceste relatii au fost imbunatatite prin crearea Consiliului Federatia Rusa — NATO. Dar am fost mereu preocupati si am exprimat acest lucru deschis, nu de NATO ca organizatie, si as vrea sa subliniez acest lucru, nu de NATO ca organizatie, dar de extinderea structurii militare NATO catre est, structura militara care este foarte aproape de Federatia Rusa.

Acest lucru nu a fost in conformitate cu intelegerea la care s-a ajuns intre NATO si Federatia Rusa la inceputul acestei noi faze a relatiilor. Si am aratat acest lucru, dar preocuparile noastre nu au fost luate in consideratie.

De fapt, abordarea noastra a fost bazata pe principiul ca toti actorii din marea zona europeana trebuie sa evolueze si sa actioneze pe baza principiului securitatii egale, care ar insemna sa nu intaresti securitatea unui jucator, in detrimentul securitatii altui jucator. Acesta a fost principiul pe care l-am propus spre introducere in tratat, care ar reglementa situatia de securitate post-Razboi Rece, in spatiul modern european, propunere facuta in 2008.

Acest lucru nu a fost acceptat. Din pacate, anumiti pasi facuti de NATO sau de cele mai importante state membre au fost contraproductivi, indreptati catre distrugerea acestui principiu si securitatea Federatiei Ruse a fost periclitata.

Noi plecam inca de la acelasi punct de vedere, ca securitatea este foarte importanta si ca trebuie sa gasim o maniera de a reglementa echilibrul de interese de securitate ale tuturor statelor membre. Din pacate, acum nu avem niciun mecanism regulat de contacte cu NATO pentru a discuta aceste chestiuni delicate si sensibile.

Prin urmare, cred ca va sosi un moment in care capitalele vestice vor fi nevoite sa inteleaga faptul ca trebuie sa reluam un dialog normal. In caz contrar, acest gen de intariri militare vor aduce amenintari suplimentare in regiune. Au exprimat acest lucru si reprezentantul nostru permanent la NATO, ministrul nostru de Externe si presedintele nostru — au exprimat ingrijorarea fata de activitatea NATO la granitele Federatiei Ruse.

AGERPRES: Dar care este rolul tarilor din apropierea granitelor NATO, precum Georgia, Moldova, Ucraina? Au dreptul sa decida din ce alianta fac parte? 
Oleg Malginov: Fiecare tara are dreptul sa ia propria hotarare suverana. Hotararea suverana e bazata pe viziunea asupra propriilor interese de securitate si cred ca politicienii trebuie sa se gandeasca cum un pas sau altul ar influenta situatia in intreaga regiune. Si noi avem propriile noastre interese de securitate si linii rosii de securitate. Deci luam propriile noastre decizii.

AGERPRES: Care este pozitia Rusiei fata de amplasarea scutului antiracheta de la Deveselu? 
Oleg Malginov: Am discutat aceasta chestiune cu autoritatile romane de mai multa vreme destul de sincer. Intelegem ca Romania este parte a eforturilor colective in aceasta privinta.

Avem o abordare diferita a acestei chestiuni fata de Bucuresti. Vedeti, eu am auzit de multe ori si noi am auzit de multe ori ca e un sistem pur defensiv. Bine, sa spunem ca asa e. Dar, acum 40 de ani, politicienii si planificatorii militari ai timpului si-au dat seama ca e o legatura puternica intre armele defensive si cele ofensive.

Si au fost incheiate doua tratate intre Uniunea Sovietica si Statele Unite. Unul se refera la limitarea rachetelor ofensive, strategice si celalalt, partea sa inalienabila, adica sunt absolut interconectate, legat de apararea antiracheta. Aceasta legatura a fost stabilita, s-a cazut de acord asupra ei. Mai tarziu, aceasta legatura a fost distrusa de decizia Washingtonului de a iesi din tratatul asupra apararii antiracheta si de a dezvolta aceste asa-zise scuturi antiracheta.

Cu privire la armamentele strategice, nu se poate spune ca o arma este doar defensiva, iar alta doar ofensiva. Cand vorbim despre strategie, despre componentele echilibrului fortelor militare, vorbim de potentialul militar. As spune ca nu este vorba de forte, ci de potential, iar apararea antiracheta face parte din potential, care include totul, atat partea ofensiva, cat si cea defensiva.

Prin urmare, in ceea ce ne priveste, consideram asta ca fiind o provocare si o amenintare, pentru ca potentialul militar al tarilor e crescut in detrimentul potentialului Federatiei Ruse.

Acordurile pentru reducerea rachetelor nucleare si pentru dezarmare au fost bazate pe prezumtia ca potentialul nostru militar e mai mult sau mai putin echilibrat si egal si scaderea potentialului se facea simultan, in paralel. Cand o parte creeaza un scut antiracheta, potentialul acesteia creste, iar potentialul celeilalte parti se reduce.

Deci aceasta este discrepanta. Am discutat acest lucru. Sper ca autoritatile, oficialii, care spun ca acest sistem e doar defensiv, cred asta, dar noi avem o parere diferita. Ma aflu aici sa expun si acest punct de vedere autoritatilor, sa spun ca noi nu suntem de acord cu acest lucru.

Am propus discutii pe marginea acestui subiect. Acum trei ani, a avut loc o conferinta mare la Moscova, cu specialisti care se ocupa de sisteme antiracheta, de rachete, de toate aceste lucruri. Au participat si multi specialisti si militari din numeroase tari. Vom organiza aceasta conferinta si in acest an.

Dar reprezentantii tarilor NATO nu participa la nivel politic. E pacat, pentru ca am putea continua discutiile care au inceput acum cativa ani. Nu au fost foarte constructive, dar cel putin s-a ajuns la un anumit nivel de intelegere la momentul respectiv. Este o problema, considerata destul de grava in Federatia Rusa.

AGERPRES: Dar NATO pretinde ca scutul e impotriva amenintarilor din Orientul Mijlociu. Sunteti de aceeasi parere sau nu? 
Oleg Malginov: Dumneavoastra credeti ca e impotriva Orientului Mijlociu?

AGERPRES: Nu sunt specialist. 
Oleg Malginov: Nici eu nu sunt specialist, dar, sincer vorbind, nu am auzit pe nimeni discutand activ despre dezvoltarea unui scut antiracheta in legatura doar cu situatia din Orientul Mijlociu.

Chiar saptamana aceasta (miercuri — n.r.) a avut loc, din cate am inteles, o conferinta in Marea Britanie, unde a participat ministrul de Externe, domnul Aurescu, iar tema acesteia a fost, poate ca nu o voi spune exact, ”Scutul Antiracheta si Relatiile cu Federatia Rusa”. Nu relatiile cu tarile din Orientul Mijlociu, ci relatiile cu Federatia Rusa.

Pare ca toata lumea intelege ce inseamna, dar fiecare spune altceva in public. Sa o lasam asa. Incerc sa exprim pozitia, abordarea Federatiei Ruse, care e serioasa si avem motive de ingrijorare. Sa nu ascundem acest lucru.

AGERPRES: Romania e una dintre tarile membre UE care sustine ferm mentinerea sanctiunilor impotriva Rusiei si chiar inasprirea lor in anumite cazuri. Ce parere are Moscova despre aceasta pozitie? 
Oleg Malginov: Mai intai de toate, sa spunem ca nu consideram sanctiunile unilaterale care au fost introduse de un numar de state ca fiind mijloace legitime in relatiile internationale. Credem ca in mare masura decizia a fost impusa unui numar de tari europene si nu va fi un element pozitiv in relatiile internationale.

AGERPRES: Romania e una dintre aceste tari? 
Oleg Malginov: In primul rand, sa spunem ca suntem in mare masura de parere ca evenimentele care au condus la decizia impunerii de sanctiuni nu au fost atat de simple precum au fost prezentate aici, in Romania. Avem o perspectiva diferita asupra celor intamplate.

Avem si o perspectiva diferita asupra naturii motivului impunerii sanctiunilor. Da, cunoastem pozitia autoritatilor din Romania legata de aceasta chestiune. Nu consideram ca e o pozitie constructiva.

Dar asa cum autoritatile ruse au spus-o in repetate randuri, sanctiunile nu ne-au fost impuse la initiativa noastra, nu vom continua sa ne rugam sa fie anulate. E la latitudinea tarilor sa decida cum vor sa aiba de-a face cu Federatia Rusa, ce nivel de relatii vor sa aiba si cum vad, cum privesc spre viitor. Pozitia noastra a fost exprimata clar: aceste sanctiuni nu sunt legitime, nu intelegem cum vor servi scopului declarat. Vedem ca scopul sanctiunilor e diferit de cel proclamat.

AGERPRES: Deci care e scopul? 
Oleg Malginov: Scopul poate fi destabilizarea situatiei din interiorul Federatiei Ruse, lucru de asemenea imposibil. Dar spun ca vor impune Federatiei Ruse schimbarea anumitor decizii care au fost luate deja. E imposibil.

AGERPRES: Puteti explica despre ce decizii e vorba? 
Oleg Malginov: Trebuie sa discutam toata chestiunea crizei ucrainene si sa vedem care e situatia reala. Unele sanctiuni au fost impuse sub pretextul ca Federatia Rusa participa la evenimentele din estul Ucrainei. Nu participam in estul Ucrainei, ci incercam sa ajutam la rezolvarea situatiei de acolo.

Unele sanctiuni sunt legate de problema Crimeei, de asa-numita anexare si asa mai departe. Nu putem accepta sub nicio forma, pentru ca situatia Crimeei a fost diferita si vointa poporului exprimata in referendum, cu peste 90% in martie 2014, a stat la baza deciziei Parlamentului Federatiei Ruse cu privire la reunificarea Crimeei cu Federatia Rusa.

Istoria Crimeei este lunga. Si aceasta decizie e sustinuta de catre rezultatele sondajelor facute de cercetatori independenti din tari din vest, care spun ca peste 85% (din populatia locala) inca mai sustin decizia, in ciuda dificultatilor care au fost create artificial pentru populatia de acolo. Si aceasta decizie nu se va schimba.

Iar sanctiunile care sunt indreptate impotriva Federatiei Ruse, prin implementarea asa-zisului Acord Minsk 2, nici macar nu au o legatura logica, pentru ca neimplementarea sau dificultatile in implementarea Acordului Minsk 2 sunt create de Kiev. Am aratat de cateva ori ca, in ultimele 10 zile, deciziile luate de autoritatile de la Kiev distrug Acordul Minsk 2. Deci care e legatura cu sanctiunile impotriva Federatiei Ruse?

Noi consideram ca anumite elemente ale sanctiunilor impotriva Rusiei si alte decizii legate de acestea, care ar putea fi luate pentru sustinerea militarizarii Ucrainei, au scopul de a sabota Acordul Minsk 2. Prin urmare, nu putem exclude faptul ca sunt anumite forte, in anumite tari, care ar fi interesate sa reia activitatile militare.

AGERPRES: Cu ce scop? 
Oleg Malginov: Pentru ca e mai usor sa lupti decat sa construiesti.

AGERPRES: Presedintele Porosenko a spus deja ca exista 11 tari care au contracte pentru livrarea de arme defensive Ucrainei. 
Oleg Malginov: E liber sa aiba aceste contracte. Nu a specificat care sunt tarile respective, nu a specificat cine va plati pentru asta, de unde va lua banii, din credite FMI, din credite de la alte state europene, nu stiu. Dar, cum am spus, un transfer masiv de armament spre Kiev, fara implementarea Acordului de la Minsk, inseamna ca se doreste intarirea armatei sau autoritatii pentru a zdrobi populatia din estul tarii, cu forta. Va fi cel mai prost scenariu posibil, care va destabiliza Ucraina si mai mult.

AGERPRES: Apropo de sanctiuni, Rusia are mijloacele necesare sa depaseasca aceste sanctiuni? Are puterea economica? 
Oleg Malginov: Desigur, nu vreau sa spun ca e un lucru pozitiv, pentru ca sanctiunile sunt ceva controversat fata de regimul de comert normal, fata de Organizatia Mondiala a Comertului, fata de prerogativele Consiliului de Securitate ONU, etc. Dar chiar si in aceste decizii foarte negative exista si anumite elemente pozitive.

De fapt, ne confruntam cu o situatie economica dificila in Federatia Rusa, pe care economistii nostri o pun pe seama influentei sanctiunilor in proportie de 10% — 15%. Restul este rezultatul unor dezechilibre in dezvoltarea economica in ultimii 20 de ani, cand totul s-a concentrat pe dezvoltarea productiei de petrol si gaze si pe exportul de petrol si gaze.

Inseamna o economie cu un anumit export monobasic, in legatura cu care economistii au incercat sa ne avertizeze. Dar cand vin banii, e foarte greu sa incepi sa faci schimbari, pentru ca ai nevoie sa faci investitii si sa tai anumite beneficii. Acum situatia s-a dezvoltat in asa fel incat paradigma economica a tarii trebuie schimbata. Trebuie acordata mai multa atentie inovatiei, mai multa atentie altor industrii, mai multa atentie agriculturii, mai multa atentie dezvoltarii sectorului social, educatiei, sanatatii. Da, va fi dificil, dar nu este doar influenta sanctiunilor. A fost o necesitate economica. Dar sanctiunile au dat, de asemenea, un anumit impuls.

Tara nu poate fi izolata. Rusia cauta sa dezvolte relatii cu alte tari. Stiti ca multi oameni de afaceri europeni care isi bazasera afacerile si prosperitatea pe relatiile cu Federatia Rusa sunt nemultumiti, critica deciziile luate. Si sunt dornici sa reia relatiile comerciale normale cu Federatia Rusa.

Cifrele inca nu sunt vizibile la suprafata, dar statisticile pe ultimele luni au indicat o crestere substantiala in productia interna in mai multe domenii in Federatia Rusa. Si da, vor fi greutati economice, legate atat de sanctiuni, cat si de reformele structurale, timp de 2-3 ani. Dar Federatia Rusa e cu siguranta suficient de puternica sa depaseasca aceste dificultati. Apoi nu va fi usor pentru oamenii de afaceri din Vest sa se intoarca pe piata.

Nu va fi atat de usor. Priviti in istorie ce efecte au avut sanctiunile asupra Cubei? Si-au atins scopul? Ce s-a realizat? Care sunt alte regimuri de sanctiuni si care sunt rezultatele lor? Sunt scopuri proclamate, dar nu functioneaza. Sanctiunile nu reprezinta metoda de a atinge acele obiective politice sau de politica externa.

AGERPRES: Cuba este subdezvoltata acum. 
Oleg Malginov: Dar sanctiunile erau pentru a distruge regimul lui Castro si ei i-au pedepsit pe oameni.

AGERPRES: Care este pozitia Rusiei cu privire la schimbarile politice de la Chisinau? Ce sanse credeti ca are R. Moldova sa se alature UE? 
Oleg Malginov: Si care sunt schimbarile politice din Chisinau? Au fost alegeri…

AGERPRES: Alegerile. 
Oleg Malginov: Au avut loc alegeri, cunoastem rezultatele. Nu sunt ambasador la Chisinau, insa acum, din fericire, dupa cateva saptamani, exista Guvern, ok.

AGERPRES: Dupa multe saptamani. 
Oleg Malginov: Au fost alegeri si in Republica Gagauza si avem un nou lider al Gagauziei.

AGERPRES: Care doreste federalizarea Republicii Moldova. 
Oleg Malginov: Sa-i lasam pe moldoveni sa vorbeasca pentru ei insisi. Noi avem relatiile noastre cu Moldova si speram ca acele relatii sa continue. R. Moldova este membru al Comunitatii Statelor Independente (CSI) si inca are anumite obligatii si preferinte ca membru. Au semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeana care, am spus-o de multe ori, in anumite cazuri, contravine obligatiilor din regimul CSI, regimul de comert. Asadar vor fi niste consecinte.

AGERPRES: Consecinte economice? 
Oleg Malginov: Economice. Ei bine, vedeti dumneavoastra, noi de la inceput am zis tuturor partenerilor nostri, inclusiv celor din Uniunea Europeana, ca este contraproductiv sa creezi alternative, ori Uniunea Europeana, ori CSI. Am propus sa incercam sa vedem cum ne putem apropia in cadrul regimurilor diferite pentru ca tarile sa nu fie puse in situatia de a alege unul sau celalalt. Dar nu a fost luat in considerare si situatia a evoluat diferit.

Acum suntem in pozitia in care cu adevarat alegerea trebuie sa existe, ori asa, ori altfel. Propunerea noastra de a discuta relatiile dintre Uniunea Europeana si Uniunea Economica Eurasiatica si de a vedea daca, poate, le putem face mai compatibile este pe masa, dar, din cauza situatiei actuale cu sanctiunile si asa mai departe, nu se discuta. Insa totusi, (propunerea — n.r.) e pe masa si examinarea acesteia depinde de state, de autoritati si de popoare. Sa nu uitam de popoare, de legaturile traditionale, de exporturi si importuri. Sa nu uitam de asta.

Desigur, planuim, ne gandim, speram ca relatiile cu R. Moldova vor continua pe baze normale, dar nu putem ignora, de exemplu, discriminarea impotriva presei rusesti din Moldova, restrictiile pentru jurnalistii rusi de a veni la Chisinau, lucru care nu este in conformitate cu standardele europene. Asa ca sunt multe probleme si nu putem intelege de ce sa le multiplice. Nu gasim asta ca fiind folositor.

AGERPRES: Presedintele ucrainean Porosenko a spus, la finalul intalnirii cu presedintele nostru, ca cei doi au cazut de acord sa isi dea toata silinta pentru integrarea Transnistriei in R. Moldova. Care este pozitia Rusiei? 
Oleg Malginov: E o intrebare foarte interesanta, pentru ca sunt mai multe semne de intrebarea decat raspunsuri. Presedintele ucrainean Porosenko a folosit cuvantul ‘a dezgheta’, care in rusa are mai multe conotatii. Unul dintre ele este ‘sa incingi’. Deci, daca dorinta presedintelui ucrainean, pronuntata in prezenta presedintelui roman, este de a incinge situatia de acolo, e foarte greu de acceptat.

Daca presedintele Porosenko a vrut sa spuna ca doreste sa faca procesul de rezolvare a situatiei din Transnistria, din Moldova, mai eficient, mai activ, ok, noi asta facem in ultimii ani, iar Ucraina, in ultimii 3-4 ani, a fost foarte pasiva. Singurul lucru pe care l-au facut in ultimul an este ca s-au alaturat blocadei, au incercat sa se alature blocadei Transnistriei, lucru ce contravine cu tot complexul de acorduri care exista. Stiti ca exista anumite obligatii ale tuturor partilor cu privire la cum sa abordeze rezolvarea situatiei Transnistriei in Moldova. Iar embargoul economic nu este un element care sa faciliteze asta. Asta este punctul I.

Punctul II, bineinteles ca intelegem dorinta presedintelui ucrainean de a contribui la rezolvarea problemei. Exista un format stabilit, care se cheama 5+2, 2 insemnand cele doua parti din R. Moldova, autoritatile de la Chisinau si din Transnistria. Doi garantori — Federatia Rusa si Ucraina, trei intermediari — Federatia Rusa, Ucraina si OSCE — si alte doua parti — Uniunea Europeana si Statele Unite, deci cinci.

Romania, apropo, in calitatea ei nationala, nu este membru al acestui proces, dar ca membru al Uniunii Europene, ca membru al OSCE, este acolo. Ei bine, prima mea reactie a fost ca cei doi presedinti au cazut de acord sa aiba un soi de format alternativ pentru a rezolva situatia, pentru a trece peste, pentru a inlocui acordul 5+2. Este ciudat, deoarece, la nu multa vreme dupa alegeri, a fost o intrevedere intre partile din Chisinau si Tiraspol pentru a revigora formatul 5+2.

Cata vreme am fost aici am auzit de la liderii politici din Romania, public, si in discutiile cu mine, ca sustin formatul 5+2, ca doresc ca el sa fie mai activ, mai orientat catre rezultate. Asadar asta nu inteleg, nu stiu ce a fost in spatele acestei declaratii si sper ca pozitia Bucurestiului nu s-a schimbat si continua sa sprijine formatul 5+2.

Iar punctul III in declaratia presedintelui ucrainean este ca nu s-a regasit nimic despre partea moldoveneasca. Asadar e pregatit sa rezolve ceva pentru cineva, pe cand pozitia noastra pentru toate situatiile este ca mai intai partile trebuie sa cada de acord. Acordul trebuie sa fie intre ele, iar mai apoi facilitatorii, garantorii trebuie sa ofere asistenta in implementarea acordului stabilit. Dar presedintele Porosenko nu a vorbit despre discutiile dintre Chisinau si Tiraspol.

Nu a vorbit niciodata despre popor. Or, vedeti dumneavoastra, este ciudat, dar acest lucru are legatura si cu propria tara. El nu vorbeste despre negocieri cu reprezentantii propriei populatii din estul Ucrainei. Intotdeauna spune ca cineva trebuie sa rezolve pentru popor. Aceasta este o abordare gresita. Oamenii vor rezolva problemele. Daca nu este un acord intre oameni, daca nu exista un acord intre reprezentantii lor, nimeni din exterior nu poate impune un acord de lunga durata. Dar sper ca, desi presedintele Iohannis nu s-a exprimat, pozitia Romaniei nu s-a schimbat.

AGERPRES: Doar Porosenko a facut-o. Dar cum vede Rusia solutia la aceasta problema, Transnistria si Moldova? Federalizarea … 
Oleg Malginov: Nu, va rog! Asa cum am spus, Rusia nu inventeaza scheme. Avem doi parteneri de negocieri. Avem populatii, avem oameni ce locuiesc in aceste zone. Sa ii lasam sa discute cu buna credinta, sa ii lasam sa isi faca singuri o schema de lucru. Sunt multe, dupa cum am spus, dificultati, si stiti ca au fost multe etape.

A fost o propunere de federalizare, aceasta nu a fost facuta de Federatia Rusa. In R. Moldova a fost adoptata o lege pe statutul special al regiunilor din cealalta parte a Nistrului, lucru ce a subminat, realistic vorbind, procesul de negociere, insa, cu toate astea,… cele doua parti trebuie sa se aseze si sa discute. Asa cum este acum consideram acesta un efort, un proces de a gasi solutii in interiorul Republicii Moldova. Nu spunem nimic altceva.

Pozitia noastra a ramas aceeasi. Insa schemele nu vor fi discutate la Bruxelles, la Washington, la Moscova, Kiev sau in Bucuresti. Ei vor discuta.

AGERPRES: Puteti sa ne explicati in cateva cuvinte scopul principal al tratatului semnat intre Federatia Rusa si Osetia de Sud? Care este scopul acestui Acord? 
Oleg Malginov: Va referiti la Tratatul …

AGERPRES: … de Alianta si Integrare. 
Oleg Malginov: Acesta este continuarea tratatului de relatii dintre doua state independente, ceea ce inseamna o anumita asistenta in rezolvarea anumitor probleme din domeniul securitatii.

AGERPRES: NATO pretinde ca acest tratat contravine cu dreptul international. Ce parere aveti despre asta? 
Oleg Malginov: NATO pretinde multe lucruri. Noi nu credem ca un tratat intre doua state suverane violeaza legile internationale.

AGERPRES: Cu privire la Orientul Mijlociu si ISIS, care este solutia pentru aceasta problema in viziunea Rusiei? 
Oleg Malginov: In primul rand, pozitia noastra a fost si este ca terorismul trebuie distrus, este un fenomen foarte periculos si rau al timpurilor noastre ce necesita o combinare a eforturilor.

Am contribuit foarte mult si continuam sa contribuim la intarirea securitatii Irakului, lucru ce va mari capacitatea sa de a lupta impotriva gruparilor teroriste si stiti ca a fost, nu de mult, o intalnire la Moscova cu scopul de a intari aceasta cooperare. Stim, desigur, ca exista o coalitie ce contribuie la eforturile statului irakian, iar aceste eforturi sunt bazate pe un acord cu autoritatile din Bagdad. Ei bine, e normal, noi, desi nu participam direct in aceste evenimente, ne facem treaba.

Daca e sa vorbim despre acelasi rau in Siria, de exemplu, noi consideram ca cel mai grav este ca guvernul sirian nu este luat drept partener in lupta impotriva teroristilor Statului Islamic, desi ei suporta cea mai mare parte din povara si principala responsabilitate in asta.

Ciudat! Cand, acum un an, era in discutie distrugerea armelor chimice, guvernul Siriei era un partener in organizatiile internationale si al altor state din Vest. Acum nu fac un parteneriat cu ei, desi lupta impotriva unui inamic comun. Dar lupta este importanta si este necesara.

Intre timp, trebuie sa analizam si motivele — culturale, filosofice, politice — si sa nu uitam ca unul dintre motivele pentru care aceasta amenintare a aparut in Orientul Mijlociu si nordul Africii a fost interventia in treburile interne ale unora dintre aceste state sub pretextul democratizarii, schimbarii de regim, sustinerea revolutiilor si asa mai departe. Aceasta e o reactie, desi neprevazuta, a actiunilor tarilor occidentale in Irak acum zece ani, in Libia…

AGERPRES: … si in Siria? 
Oleg Malginov: O faceau si in Siria, nu direct, ci indirect, iar liderii politici din Statele Unite chiar au recunoscut, intr-o anumita masura, ca politicile lor posibil — au zis “posibil”—influenteaza acest fenomen. Acesta este primul punct si trebuie luat in considerare. Insa si in Afganistan, Talibanul a fost creat din exterior.

Asadar aceasta e o trasatura ce trebuie inteleasa fara exceptii, ca nu pot fi teroristi buni si teroristi rai. Teroristii sunt rai si nu poti sustine teroristii sau sa-i combati aici si sa-i sprijini in alta tara. E cunoscut faptul ca arme date rebelilor din Libia au fost folosite de catre aceleasi grupuri in Mali si alte state africane impotriva unor guverne legitime.

Asadar, a lupta impotriva terorismului nu inseamna doar a lupta imediat si acum, lucru important, dar inseamna, de asemenea, si masuri preventive, masuri cu scopul de a lua in considerare ingrijorarile, identitatea, credinta variilor grupuri religioase, lingvistice, din lumea intreaga, deoarece este imposibil sa impui o singura viziune a lumii tuturor grupurilor diferite de pe acest glob. Iar cand oamenii vad ca nu sunt respectati, reactiile pot fi diferite.

Iar asta se observa nu numai in nordul Africii. Se vede si in reactiile unor state europene, ne intalnim cu aceste reactii si in tarile la sud de Federatia Rusa si in cateva alte state, deci acesta e un pericol si trebuie sa-l discutam. Din pacate, cooperarea noastra in domeniul luptei antiteroriste cu actorii majori nu este asa de activa cum a fost inainte si credem ca nu este deloc in beneficiul luptei impotriva acestor evenimente si fenomene.

AGERPRES: Ati luat in considerare actiuni directe impotriva ISIS in cooperare cu Alianta? 
Oleg Malginov: Nu sunt persoana responsabila pentru asta. Pentru moment, asistenta acordata autoritatilor legitime ale acestor state este suficienta.

AGERPRES: Romania spune ca doreste sa devina independenta din punct de vedere energetic. Credeti ca ar putea face asta? 
Oleg Malginov: Este la latitudinea Romaniei. De ce nu?

AGERPRES: Are mijloacele? 
Oleg Malginov: De ce nu? Depinde de autoritati, depinde de oameni. Aveti resurse, nu numai petrol si gaze, dar si resurse hidro, cele regenerabile, resurse energetice non-traditionale, carbune, o centrala nucleara, asadar, de ce nu? Tara poate face in domeniul acesta ce doreste.

Stiu ca aceasta intrebare e pusa in legatura cu exporturile de gaz rusesc catre Romania. Ei bine, daca tara nu are nevoie de gaz, daca ce are este suficient, ce putem sa facem? Daca doriti sa il vindeti mai departe altundeva asta este altceva, dar este normal. Dar sper ca stiti de ce scade cererea la gaz? Desigur, eficienta energetica creste, dar si anumite intreprinderi industriale, ce consumau mult gaz in domeniile industriei grele, metalurgiei, producerii de fertilizant, au fost oprite — asadar si acesta e un motiv.

AGERPRES: Aveam o industrie invechita care cerea multe resurse, insa aceasta industrie nu mai exista acum. 
Oleg Malginov: E la latitudinea voastra sa decideti. Eu stiu ca anumite unitati industriale, care cereau foarte mult gaz pentru productie — care era necesara aici in Romania si care era exportata — nu mai lucreaza acum, asa ca daca este bine sau rau nu trebuie ca eu sa fac evaluari sau sa judec.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante proiecte desfasurate de catre Ambasada rusa in Romania pe langa activitatea diplomatica obisnuita? 
Oleg Malginov: In primul rand as vrea sa atrag atentia asupra faptului ca suntem in 2015. Este anul aniversarii a 70 de ani de la victoria in Al Doilea Razboi Mondial — pentru Federatia Rusa, Marele Razboi Patriotic — iar Ambasada planuieste destul de multe aici, in Romania, pentru a sarbatori aceasta data. Suntem in contact cu autoritatile, suntem in contact cu asociatiile veteranilor, suntem in contact cu Oficiul National pentru Cultul Eroilor, cu autoritatile locale, cu organizatii non-guvernamentale. Planuim sa vizitam multe locuri unde au fost inmormantati soldati sovietici, de varii nationalitati, ce au murit aici pentru libertatea Romaniei. Stiti ca avem mai mult de 250 de locuri unde au fost inmormantati soldati sovietici si nu este o lista exhaustiva. Stim ca sunt mai multe locuri, le cautam.

Avem o reprezentanta speciala aici care cauta. Avem un acord prin care vom avea o festivitate destul de mare aici, in Cimitirul Herastrau.

Asteptam o delegatie din Federatia Rusa ce include acei veterani care au participat la eliberarea Romaniei.

Avem un proiect de a publica memorii ale soldatilor romani care au incheiat razboiul luptand impotriva germanilor alaturi de soldati sovietici, cu soldati rusi, desi incepusera razboiul in alta tabara — da, nu este atat de simplu — si speram ca acesta va fi un eveniment ce va aduce tinerei generatii o intelegere mai detaliata a acelei perioade ce s-a incheiat acum 70 de ani.

Am fost surprins ca in ultimul an autoritatile de aici au incercat sa evite sa mentioneze ca am fost impreuna in ultima etapa a celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Pe langa asta, vom avea si un festival special de film aici, in Bucuresti, dedicat acestei date, si planuim unele expozitii fotografice. Asa ca sunt multe evenimente si sper ca alaturi de multi dintre partenerii nostri din Romania vom reusi sa le facem.

In al doilea rand as vrea sa mentionez deschiderea Centrului Cultural Rusesc. Speram ca va fi deschis tot in mai, nu departe de Ambasada, si planuim sa facem din el un centru de diseminare a culturii rusesti, a literaturii rusesti, poate a invatarii limbii ruse, de orientare in invatarea limbii ruse. Si acelasi lucru va fi facut la Moscova de Institutul Cultural Roman.

Acesta planuieste sa-si deschida reprezentanta acolo, la Moscova, lucru ce va fi, de asemenea, un eveniment important. Asadar, daca totul iese dupa cum este planuit, acestea vor fi cele mai importante doua evenimente de aici si vor contrasta cu o anumita — cum sa spun — nu as spune inghetare, as spune limitare a activitatii de pe frontul bilateral, ca sa putem contribui astfel la relatiile noastre bilaterale.

Sursa foto si text: agerpres.ro