ANALIZA COMPARATIVA CSCI: INCREDEREA ROMANILOR in KLAUS IOHANNIS este in continua SCADERE

SCADEREA INCREDERII in presedintele KLAUS IOHANNIS, aprecierea economiei tarii, precum si faptul ca dreapta ar strange 48% din voturi, iar stanga 45%, reprezinta principalele concluzii ale unei analize comparative pe baza sondajelor Centrului de Studii si Cercetari Infopolitic (CSCI) realizate in cursul anului 2015.

Analiza CSCI prezinta evolutiile principalilor indicatori rezultati in urma sondajelor InfoPolitic din martie-aprilie, iunie si august 2015. “Efectul KLAUS IOHANNIS este din ce in ce mai redus. Dincolo de SCADEREA INCREDERII in presedinte, pentru prima data directia tarii este apreciata mai degraba ca fiind una proasta, mai ales de catre pensionari si muncitori”, arata CSCI.

Evolutiile privind increderea in KLAUS IOHANNIS, VICTOR PONTA si TRAIAN BASESCU principalii politicieni luati in calcul de CSCI, este diferita. INCREDEREA in KLAUS IOHANNIS a scazut mult mai puternic decat cea in VICTOR PONTA, dar ramane la peste 50% in august. Analiza pe baza datelor celor trei sondaje releva ca scazut mai ales increderea puternica in KLAUS IOHANNIS (38%, 26% si 21% incredere in martie-aprilie, iunie si august — destul de multa incredere).

Un val de scadere a avut loc in iunie, dupa ce KLAUS IOHANNIS i-a cerut demisia lui VICTOR PONTA  (-12% incredere foarte multa), iar al doilea val, mai mic (-5%) a avut loc in lunile iulie si august. Simetric, a crescut procentul celor cu incredere foarte putina, de la doar 8% in martie si aprilie la 22% in august.

CITESTE SI: AVANGARDE: KLAUS IOHANNIS DETINE LOCUL I IN TOPUL INCREDERII ROMANILOR. VICTOR PONTA SI GABRIEL OPREA, PE LOCURILE URMATOARE

INCERDEREA in VICTOR PONTA ramasese la un prag de 40% inainte de mediatizarea dosarului penal. SCADEREA INCREDERII in VICTOR PONTA a avut loc imediat dupa ce aceasta tema a explodat in mass-media, nivelul actual fiind de 36%.

INCREDEREA in TRAIAN BASESCU ramane aproximativ constanta (17-18%), in limita marjei de eroare. Pare sa existe o usoara scadere a procentului celor puternic anti-Basescu (de la 69% in primavara la 60% in august), pe masura ce nu mai este asociat cu o pozitie de putere.

INCREDEREA in KLAUS IOHANNIIS si VICTOR PONTA, pe segmente, a fost si ea analizata. In cazul lui KLAUS IOHANNIS, in martie toti aveau cam acelasi nivel foarte ridicat de incredere (80%). Pensionarii au avut un traseu distinct fata de celelalte categorii, cu un val de scadere in iunie si altul in august, cand ajung la nivelul de 40%. Printre muncitori, tineri si intelectuali, scaderea increderii in Iohannis a fost paralela si mai putin brusca, dinspre 80% spre 65%. Printre tineri procentul nu mai scade si in august. Tabloul din august arata o imagine aproape in oglinda, cu pensionarii cu INCREDERE multa in VICTOR PONTA si mai putina in KLAUS IOHANNIS si celelalte categorii cu o situatie inversata. Pensionarii au avut un nivel relativ constant de apreciere pentru VICTOR PONTA, in jur de 55%. In toate celelalte grupuri este sub 50%. Dupa scandalul cu DNA, au avut loc scaderi ale increderii in iunie si august mai ales printre muncitori si tineri. Printre intelectuali a existat o scadere la inceputul lui iunie si apoi a scazut mai lent, dar constant.

In privinta evolutiei formatiunilor de stanga si de dreapta analiza arata ca dominatia clara a dreptei de dupa victoria lui Iohannis nu mai este de actualitate, zona de stanga a crescut (mai ales in primavara), iar in august nu au existat modificari in ceea ce priveste cele doua blocuri. In august, partidele de dreapta ar strange 48% din voturi, partidele de stanga 45%, iar alte partide cca 7%, din care majoritatea se duc in contul UDMR. Partidele populiste au pierdut teren dupa esecul PP-DD.

Singurul indicator general care ramane preponderent pozitiv este aprecierea economiei tarii. Multumirea fata de masurile fiscale ale Guvernului este reflectata si in scaderea nivelului anti-PSD printre intelectuali (care raman insa principalii oponenti ai actualei guvernari). Potrivit analizei, momentul punerii sub acuzatie a lui Ponta la DNA a avut ca efect stoparea ascensiunii PSD, care depasise PNL in prima saptamana din iunie. Fata de socul initial, cifrele par sa se intoarca spre tendinta initiala.

De asemenea, cresterea PNL din iunie a fost anulata de o scadere la fel de puternica in august, iar PSD a scazut mai putin in populatia totala. In schimb, a crescut procentul celor nehotarati (undeva spre 23%), dar si a celorlalte partide de dreapta (mai ales partidul Monicai Macovei, ajuns spre nivelul pragului electoral). Noul partid ALDE pare sa obtina mai putin decat ar fi obtinut PLR singur in lunile anterioare, iar UNPR (masurat pentru prima oara separat de PSD) nu ar depasi doua procente, in ciuda supraexpunerii si a tratarii pozitive in media de toate culorile, conform analizei citate.

CITESTE SI: PRESEDINTELE GLOBETROTTER! KLAUS IOHANNIS A FACUT 20 DE VIZITE OFICIALE IN PRIMELE 8 LUNI DE MANDAT

Perceptiile despre economia tarii sunt pozitive. Astfel, opinia majoritara in ultimele patru luni este ca sub guvernarea Ponta economia tarii s-a imbunatatit (46%). Aproximativ o treime din romani considera ca economia a ramas la fel ca inainte, iar o cincime cred ca aceasta s-a inrautatit sub guvernarea Ponta.

Cat priveste “directia in care merge tara”, punctul maxim de optimism generalizat a fost atins in luna ianuarie, dupa alegerile prezidentiale, iar de la acest punct maxim a inceput scaderea graduala. In aprilie asteptarile erau inca preponderent pozitive, dar incepand cu luna iunie cele doua curente au devenit de dimensiuni egale (cate 45% fiecare). In luna august, pentru prima oara in 2015 sunt mai multi oameni care considera ca directia in care merge tara este proasta decat oameni care considera ca aceasta este buna, revenindu-se la situatia de dinainte de alegeri.

Sursa foto: realitatea