Autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptată tacit de Camera Deputaților

Autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Conform proiectului legislativ, Ținutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în România iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în această zonă.

Update 2: Senatorii au fost convocați în ședință, miercuri de la ora 14.00, și au un singur proiect pe ordinea de zi: autonomia Ținutului Secuiesc. Legea a ținut capul de afiș miercuri dimineață, după ce proiectul a fost adoptat tacit, fără dezbatere, de Camera Deputaților.

„Astăzi, de la ora 14.00, am convocat plenul Senatului cu un singur punct pe ordinea de zi. Senatorii PSD vor vota ÎMPOTRIVA proiectului de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc!”, scrie pe pagina personală de facebook, președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc.

Senatul este cameră decizională, iar partidele parlamentare anunță că vor respinge proiectul inițiat de parlamentarii UDMR.

Update: Guvernul Orban nu susține adoptarea măsurii legislative. Proiectul a primit avize negative de la Consiliul Economic și Social (CES) și de la Consiliul Legislativ. Totodată, Comisiile de specialitate din Camera Deputaților s-au exprimat împotriva adoptării.

“Statul unitar constituie o singură formațiune statală, este el însuși, și numai el, subiect de drept internațional, presupune o unică ordine juridică bazată pe o singură Constituție și un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale – legislativă, executivă şi judecătorească, populația sa având o singură cetățenie. Legiuitorul constituant a stabilit că România este nu doar un stat unitar, ci și indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parțiale, cu regimuri juridice diferite”, arată raportul de respingere al Comisiei.

Știre inițială

Proiectul a fost depus de doi parlamentari UDMR anul trecut și a fost adoptat tacit în urmă cu câteva zile de Camera Deputaților. Pe 23 aprilie a plecat către Senat, camera decizională în acest caz.

În luna decembrie a anului trecut, UDMR-iștii Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus, un proiect legislativ prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică. În expunerea de motive care a însoțit proiectul, inițiatorii au arătat că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a indentităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

Iniţiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ţinutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român. Ei spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

„Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR.

„Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, conform proiectului de lege.

Regiunea autonomă va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele judeţe Covasna şi Harghita, cât şi scaunul istoric Mureş care aparţine judeţului Mureş. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti. Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

Potrivit proiectului, va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, precum şi autorităţi ale Scaunelor – Consiliul Scaunal şi Preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar.

„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege.

Sursa foto: capital