Avocatul Poporului: Modificarile la Legea educatiei nu impun sesizarea Curtii Constitutionale

Avocatul Poporului informeaza, legat de solicitarile pentru sesizarea Curtii Constitutionale privind modificarile aduse Legii educatiei, ca nu se impune acest demers – concluzie bazata atat pe argumentele din petitii, cat si pe cele ale partenerilor de consultari din invatamant.

“Avand in vedere argumentele prezentate atat in petitiile formulate, cat si in sustinerile scrise si orale ale partenerilor de consultari, apreciem ca nu se impune sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative”, se arata intr-un comunicat remis presei, sambata, de Avocatul Poporului.

Institutia condusa de Victor Ciorbea detaliaza modul in care s-a ajuns la concluzia ca nu se impune sesizarea Curtii Constitutionale in legatura cu OUG nr. 49 de modificare a Legii educatiei. Astfel, Avocatul Poporului precizeaza ca, in perioada 4-18 iulie, a primit mai multe petitii pentru sesizarea CC privind acest act normativ, inclusiv de la presedintele Romaniei, Traian Basescu.

“In esenta, din petitiile formulate rezulta ca autorii critica Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2014 atat din punct de vedere extrinsec, prin raportare la art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie (apreciind ca nu se impunea adoptarea acestui act normativ pe calea unei ordonante de urgenta), cat si intrinsec, argumentele fiind invocate din perspectiva incalcarii prevederilor art. 32 alin. (1) privind dreptul la invatatura si ale art. 44 alin. (2) referitor la dreptul la proprietate privata din Constitutie. Autorii solicitarilor formulate considera ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2014 au fost adoptate o serie de modificari legislative cu un puternic impact negativ atat in sfera invatamantului preuniversitar, cat si in planul invatamantului universitar, exprimandu-si nemultumirea fata de masurile reglementate”, arata Avocatul Poporului.

Citeste si: ACL depune marti motiunea simpla pe Educatie, prin care se cere demisia ministrului Remus Pricopie

Au fost reclamate astfel, printre altele, organizarea de meditatii platite de stat pentru absolventii care nu au luat bacalaureatul, posibilitatea organizarii unei a treia sesiuni de bacalaureat si prevederea conform careia, pentru anul scolar 2014-2015, colegiile din cadrul institutiilor de invatamant superior de stat pot organiza invatamant postliceal doar finantat integral de catre solicitanti. O alta prevedere criticata este aceea potrivit careia “durata mandatului de rector este de 4 ani”, iar “o persoana nu poate ocupa functia de rector la aceeasi institutie de invatamant superior pentru mai mult de doua mandate succesive, complete”.

“Cele mai multe critici cuprind insa nemultumiri/aprecieri generale ale autorilor petitiilor formulate, fara a se indica in mod concret in ce anume consta critica de neconstitutionalitate”, mai spune Avocatul Poporului, despre petitiile prin care s-a cerut solicitarea CC.

Pentru a solutiona petitiile, Avocatul Poporului precizeaza ca a cerut “si punctul de vedere al personalului de specialitate din domeniul preuniversitar si universitar, al sindicatelor si al societatii civile,
Consiliului National al Rectorilor, Federatiei Nationale Sindicale ‘Alma Mater’, Federatiei Sindicatelor Libere din invatamant, Federatiei Sindicatelor din Educatie ‘Spiru Haret’ si Federatiei Educatiei Nationale cu privire la oportunitatea si necesitatea masurilor reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2014, care se circumscriu sferei invatamantului preuniversitar
si universitar”.

“Totodata, a avut loc o intalnire cu doamna Alina Mungiu Pippidi in numele Societatii Academice din Romania si al Aliantei pentru o Romanie Curata si al altor ONG-uri, sindicate, asociatii studentesti si profesionale, persoane fizice, cu reprezentanti ai Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti, precum si cu presedintele Consiliului National al Rectorilor – domnul prof. univ. dr. Sorin Mihai Cimpeanu”, mai arata sursa citata.

Din raspunsurile primise de Avocatul Poporului de la sindicate reiese ca acestea au o parere favorabila modificarilor aduse Legii educatiei. Astfel, sindicatele din educatie considera “oportuna si necesara modificarea acestui act normativ, inclusiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2014”. Ordonanta, au mai aratat sindicatele, contine “dispozitii prin care se solutioneaza o parte dintre nemultumirile salariatilor si ale beneficiarilor educatiei, aparute dupa intrarea in vigoare a Legii educatiei nationale nr. 1/2011” si este “un pas inainte in edificarea unei societati democratice, nicidecum o ‘sindicalizare a invatamantului”.

Citeste si: Invatamant obligatoriu de la 3 ani. Masura ar putea fi aplicata din 2018

La randul sau, Consiliul National al Rectorilor apreciaza ca fiind “oportune si necesare masurile reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2014, indeosebi cu privire la facilitarea posibilitatilor de dezvoltare a activitatii universitatilor romanesti, de intarire a autonomiei universitare, de flexibilizare a deciziilor, precum si de consolidare a statutului institutional al universitatilor romanesti”, mai precizeaza Avocatul Poporului.

Referitor la justetea adoptarii modificarilor prin ordonanta de urgenta, Avocatul Poporului subliniaza ca Executivul, in preambulul OUG nr. 49, “demonstreaza faptul ca masurile in cauza nu puteau fi amanate, deoarece nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit in vederea asigurarii cadrului legislativ necesar desfasurarii in conditii corespunzatoare a anului scolar 2014-2015”.

In acelasi context, Avocatul Poporului precizeaza ca in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala “a statuat ca situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, aspect intarit si prin adaugarea, cu prilejul revizuirii Constitutiei, in anul 2003, a sintagmei a caror reglementare nu poate fi amanata. De asemenea, instanta de contencios constitutional a mai statuat ca, pentru indeplinirea cerintelor prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie, este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune in
pericol un interes public”. “Mai mult, observam ca in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca ordonanta de urgenta nu este conditionata de posibilitatea utilizarii altor mijloace constitutionale, cum ar fi delegarea legislativa, ori de faptul ca aparitia situatiei extraordinare putea fi prevenita din vreme (Decizia nr. 65/1995)”, mai arata Avocatul Poporului.

Despre “pretinsa nerespectare a art. 115 alin. (6) din Constitutie, referitoare la posibilitatea Guvernului de a reglementa, prin ordonanta de urgenta in domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 1189/2008, ca interdictia adoptarii de ordonante de urgenta este totala si neconditionata atunci cand mentioneaza ca acestea nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale si ca nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”, continua sursa citata.

“In celelalte domenii prevazute de text, inclusiv in cel al drepturilor si libertatilor fundamentale, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca «afecteaza», daca au consecinte negative, dar, in schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive in domeniile in care intervin”, se mai arata in comunicatul Avocatului Poporului.

Potrivit Avocatului Poporului, “asa cum rezulta din analiza efectuata, precum si din punctele de vedere ale personalului de specialitate din domeniul preuniversitar si universitar, al sindicatelor si al societatii civile, Consiliului National al Rectorilor, Federatiei Nationale Sindicale ‘Alma Mater’, Federatiei Sindicatelor Libere din invatamant si Federatiei Sindicatelor din Educatie ‘Spiru Haret’, masurile reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2014 pot fi apreciate ca fiind oportune si necesare si avand efecte pozitive in ceea ce priveste statutul cadrelor didactice din mediul preuniversitar si universitar, facilitarea posibilitatilor de dezvoltare a activitatii universitatilor romanesti, de consolidare a autonomiei universitare si a statutului institutional al universitatilor romanesti etc.”.

Avocatul Poporului analizeaza, pe rand, toate criticile concrete aduse modificarilor Legii educatiei.

Despre ce privind meditatiile pentru cei care nu au promovat bacalaureatul, de pilda, se arata ca “petentii sunt nemultumiti de faptul ca organizarea cursurilor de pregatire pentru examenul de bacalaureat se realizeaza din finantarea de baza”. “Or, din textul legal criticat rezulta in mod evident ca statul poate asigura, din finantarea de baza sau din alte surse de finantare. in plus, stabilirea unei asemenea masuri are un impact pozitiv, intrucat conduce la finalizarea invatamantului liceal pentru absolventii care nu au sustinut sau nu au promovat examenul de bacalaureat national”, considera Avocatul Poporului.

Referitor la mandatul rectorilor, Avocatul Poporului spune ca sustinerile petentilor, potrivit carora textul legal criticat instituie “mandatul pe viata al rectorilor”, nu pot fi primite, in conditiile in care aceasta prevederea din OUG “stabileste imperativ imposibilitatea ocuparii functiei de rector pentru mai mult de doua mandate succesive, complete”. “Interpretand textul de lege in sensul urmarit de legiuitor, putem fi, cel mult, in prezenta unei alternante in ocuparea functiei de rector, de catre aceleasi persoane. in practica, au existat, conform precizarilor presedintelui Consiliul National al Rectorilor, doar doua cazuri de acest fel”, se precizeaza in comunicatul remis MEDIAFAX.

In ceea ce priveste interpretarea data de catre autorii petitiilor unor texte din OUG nr. 49 si din Legea nr. 1/2011 in sensul ca acestea ar oferi posibilitatea absolventilor de liceu fara diploma de
bacalaureat de a urma cursurile invatamantului universitar, Avocatul Poporului observa ca o parte dintre prevederile legale criticate se regasesc in forma initiala a textului Legii nr. 1/2011.

“Sustinerile potrivit carora, prin ordonanta criticata, se acorda posibilitatea absolventilor de liceu fara diploma de bacalaureat de a urma cursurile invatamantului universitar nu pot fi retinute, avand in vedere prevederile art. 44 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, potrivit carora ‘creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invatamantul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat de catre universitati, in baza deciziilor senatului universitar, ca unitati de credite de studii transferabile pentru nivelul licenta’ si ale art. 77 alin. (3) din acelasi act normativ, care
prevad ca ‘absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces in invatamantul superior, in conditiile legii” “, spune Avocatul Poporului.

Institutia arata ca, din coroborarea acestor prevederi legale, “reiese in mod clar existenta a doua categorii de absolventi de liceu, cu si fara diploma de bacalaureat”.

“Reglementarea infiintarii colegiilor postliceale si la nivelul institutiilor de invatamant superior nu conduce la concluzia ca admiterea in invatamantul superior se face fara diploma de bacalaureat, aceasta forma de admitere fiind recunoscuta doar pentru accederea in invatamantul postliceal (colegii postliceale infiintate la nivelul institutiilor de invatamant superior). Absolventii de liceu, care urmeaza cursuri postliceale in colegii si care nu au dobandit diploma de bacalaureat, nu au calitatea de studenti si nu urmeaza cursurile unei facultati, ci, sub tutela unei institutii de invatamant
superior, desfasoara activitati educationale specifice scolilor postliceale. La absolvirea colegiului, cei care au frecventat cursul si care au promovat examenul primesc o diploma de certificare a calificarii profesionale, si nu una care ar putea echivala cu un program de licenta, cum in mod eronat rezulta din unele dintre petitiile formulate – ‘facultate fara bacalaureat’. Pentru absolventii cu diploma de bacalaureat, creditele pentru educatie si formare profesionala obtinute in invatamantul postliceal pot fi recunoscute de catre universitati, in baza deciziilor senatului universitar, ca unitati de credite de studii transferabile pentru nivelul licenta”, subliniaza Avocatul Poporului, care conchide, “in mod indubitabil, ca accesul la invatamantul superior se face numai dupa dobandirea diplomei de bacalaureat”.

Potrivit Avocatului Poporului, prin OUG nr. 49 au fost corectate o serie de prevederi insuficient de bine reglementate de Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale, se mai arata in comunicat.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor masuri in domeniul educatiei, cercetarii stiintifice si pentru modificarea unor acte normative a fost publicata in Monitorul Oficial la 30 iunie 2014.