![](data:image/svg+xml;charset=utf-8,<svg height="381" width="658" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" version="1.1"/>)
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) discuta joi sesizarea Avocatului Poporului privind neconstitutionalitatea ordonantei de urgenta a Guvernului referitoare la modificarea Codurilor penale.
![](data:image/svg+xml;charset=utf-8,<svg height="1" width="1" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" version="1.1"/>)
UPDATE 3: Parchetul General arata ca decizia Curtii Constitutionale de respingere ca inadmisibila a sesizarii Avocatului Poporului confirma ca OUG 13 nu a produs niciun fel de efecte.
“Abrogarea Ordonantei de urgenta nr.13/2017 a avut drept consecinta reinstaurarea cadrului constitutional in care isi exercita atributiile sistemul judiciar. Decizia Curtii Constitutionale de respingere ca inadmisibila a exceptiei confirma ca Ordonanta nr.13/2017 nu a produs niciun fel de efecte. In acest context, apreciem ca rolul constitutional al Ministerului Public de reprezentare a intereselor generale ale societatii, de aparare a ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor poate fi realizat pe deplin”, precizeaza reprezentantii Parchetului General intr-un comunicat transmis joi si citat de Agerpres.
UPDATE 2: Curtea Constitutionala a respins joi, cu majoritate de voturi, sesizarea Avocatului Poporului ca inadmisibila, argumentand ca ordonanta de urgenta 13 a fost abrogata dupa sesizare si astfel nu mai exista, a anuntat Valer Dorneanu.
“In ce priveste admisibilitatea, potrivit art 29 din legea de organizare a CCR noi verificam constitutionalitatea OUG in vigoare. Va rog sa constatati ca OUG 13 a fost abrogata dupa sesizare” si in aceasta situatie s-a decis, cu majoritate de voturi, “respingerea sesizarii ca devenita inadmisibila”.
El a subliniat ca judecatorii constitutionali s-au “pronuntat adesea cu privire la obiectiile de neconstitutionalitate (…) si asupra actelor abrogate atunci cand au produs efecte juridice” insa “nici din interventia procurorului, nici din examinarea pe care am facut-o nu am gasit elemente care sa fi fost deja aplicate, sa fi produs efecte juridice” si “pornind de la adevarul ca OUG 13 nu mai exista in activul legislatiei”.
UPDATE 1: Curtea Constitutionala (CCR) a ramas in pronuntare in privinta exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de Victor Ciorbea impotriva OUG 13, in cadrul dezbaterii publice atat reprezentantul Avocatului Poporului, cat si reprezentantul Parchetului General sustinand necesitatea constatarii neconstitutionalitatii ordonantei de urgenta, atragand atentia ca, in caz contrar, aceasta ar putea intra in vigoare chiar daca a fost abrogata de Guvern, informeaza News.ro.
De asemenea, reprezentanta Avocatului Poporului a explicat si faptul ca CCR se poate pronunta pe fondul OUG 13, chiar daca actul normativ nu mai este in prezent in vigoare. Ea a adus doua argumente in acest sens: prevederi din Constitutie si din legea de functionare a Avocatului Poporului, care nu fac distinctie intre textele in vigoare si cele care nu mai sunt in vigoare si asupra carora Curtea, odata sesizata, poate sa se pronunte.
La randul sau, reprezentantul Parchetului General a cerut Curtii Constitutionale sa se pronunte pe fondul ordonantei de urgenta nr. 13, atragand atentia ca, in caz contrar, aceasta ar putea intra in vigoare chiar daca a fost abrograta de catre Guvern.
“Este suficient ca OUG 14 sa fie respinsa de Parlament pentru ca OUG 13 sa intre in vigoare”, a explicat reprezentantul parchetului, invocand in sprijinul celor spuse legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa. La alineatul (3) al articolului 64 din legea 24/2000 se prevede ca “abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial”.
Fac exceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament”.
Procurorul a mai explicat ca necesitatea ca CCR sa se pronunte pe fondul OUG 13 deriva din chiar prevederile actului normativ, care reglementeaza in domeniul legii penale mai favorabile. El a explicat ca normele mai favorabile, dezincriminarea unor infractiuni, inlaturarea unor restrictii si reducerea pedepselor ar produce efecte in cazul intrarii in vigoare a OUG 13, iar o eventuala declarare neconstitutionala ulterioara a ordonantei nu ar mai avea niciun efect.
Reprezentantul Parchetului General a mai explicat ca CCR este garantul respectarii Constitutiei si de aceea trebuie sa faca un control efectiv, nu unul teoretic al ordonantei de urgenta, adica inainte ca aceasta sa intre in vigoare. El a dat ca exemplu posibilitatea ca Guvernul sa dezincrimineze prin ordonanta de urgenta omorul. “Sa presupunem ca maine dimineata, pentru ca observ ca se lucreaza noaptea, se dezincrimineaza omorul. OUG intra in vigoare imediat, iar declararea ei drept neconstitutionala ulterior nu va mai avea niciun efect deoarece va fi produs efecte. Va fi doar un control teoretic, nu unul efectiv din partea Curtii Constitutionale”, a explicat acesta.
El a mai spus ca legea fundamentala interzice legiferarea prin ordonante de urgenta in domeniul drepturilor fundamentale, iar OUG 13 este, din acest motiv, neconstituttionala, deoarece orice reglementare in domeniul legii penale mai favorabile este de domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale. El a invocat in acest sens dezincriminarea abuzului in serviciu in cazul adoptarii de acte normative: “De exemplu, daca un Consiliu local adopta un act prin care copiii de cetatenie maghiara nu mai intra in scoli, sau homosexualii nu au acces in spitale, sau persoanele de etnie rroma trebuie sa stea mai in spate in mijloacele de transport in comun, acest lucru aduce atingere drepturilor si libertatilor fundamentale”.
Procurorul a cerut Curtii Constitutionale nu doar sa respinga OUG 13, dar si sa statueze faptul ca in domeniul legii penale mai favorabile nu se poate legifera prin ordonante de urgenta.
Presedintele CCR, Valer Dorneanu, l-a intrebat pe reprezentantul Parchetul General daca mai poate aduce si alte argumente in favoarea admisibilitatii judecarii OUG 13 din moment ce a fost abrogata de catre Guvern, altele decat ipoteza respingerii de catre Parlament a OUG 14 (prin care a fost abrogata OUG 13). Procurorul a explicat ca o decizie a Curtii dupa eventuala intrare in vigoare a OUG 13 nu ar mai avea niciun efect.
La finalul dezbaterii publice, Valer Dorneanu a anuntat ca judecatorii raman in pronuntare. Ei vor decide mai intai daca sesizarea Avocatului Poporului mai este admisibila din moment ce OUG 13 a fost abrogata si, daca decizia va fi favorabila, abia apoi vor intra pe fondul problemei.
STIRE INITIALA
Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a decis vinerea trecuta sa sesizeze Curtea Constitutionala pe ordonanta Iordache. Victor Ciorbea a precizat ca a luat decizia dupa ce a verificat precedentul invocat de presedintele Klaus Iohannis la discutia avuta zilele trecute si a analizat cu atentie scrisoarea transmisa de Parchetul General prin care i s-a cerut sa sesizeze CCR.
Victor Ciorbea a declarat, dupa ce a atacat ordonanta Iordache la Curtea Constitutionala in calitate de Avocat al Poporului, ca ordonanta va continua sa isi produca efectele, in cazul in care va fi declarata neconstitutionala dupa termenul de 10 zile la care va intra in vigoare. Victor Ciorbea a subliniat ca de acum inainte totul depinde de Curtea Constitutionala. “Sa vedem cand va fixa termenul, noi nu avem nicio putere. Totul s-a transferat asupra CCR”, a punctat el saptamana trecuta.
Intrebat ce se intampla daca CCR o va declara neconstitutionala dupa ce expira cele 10 zile si intra in vigoare si modificarile la Codul Penal (deocamdata e in vigoare doar partea care schimba Codul de Procedura Penala), Victor Ciorbea a raspuns: “De regula s-a retinut in jurisprudenta CCR ca, daca avem de-a face cu astfel de situatii, fara a interveni problema retroactivitatii, totusi actele normative anterioare care au fost abrogate isi produc efectele in continuare”.
“Am avut in vedere si acest document, unele idei au fost preluate chiar in textul exceptiei, pe celelalte nu am reusit sa le examinam, dar am atasat documentul la exceptia propriu-zisa. Dupa cum ati putut deduce, am decis sa ridic exceptia de neconstitutionalitate a OUG 13/2017. Aceasta va pleca in cateva minute spre Curtea Constitutionala”, a declarat Avocatul Poporului, prezentand cateva dintre aspectele contestate la CCR, informeaza Ziare.com.
Victor Ciorbea a explicat ca s-a inselat, miercuri dimineata, cand a sustinut, initial, ca nu poate sesiza CCR pentru ca ordonanta nu intra in vigoare decat peste 10 zile. “Am dat raspunsul la intrebare inainte de a fi in posesia Monitorului Oficial si de a verifica daca exista precedente. Ii multumesc dl presedinte pentru precizarea facuta. Verificand si prevederile OUG, am constatat ca avem in mod indiscutabil calitate procesuala activa de a ridica aceasta exceptie”, s-a justificat Ciorbea.
Printre aspectele sesizate la CCR, Victor Ciorbea a mentionat “neindeplinirea existentei urgentei si a cazului exceptional care sa permita adoptarea unei astfel de ordonante de urgenta”. Pe de alta parte, el a mentionat ca in nota de fundamentare a ordonantei a fost invocata necesitatea implementarii unei directive a Comisiei Europene, insa termenul este de 1 aprilie 2018, prin urmare “este suficient timp” ca acest lucru sa fie facut pana atunci.
De asemenea, Victor Ciorbea a mentionat si “cateva chestiuni care vizeaza abuzul in serviciu mult discutat”, cum ar fi faptul ca in ordonanta “se foloseste, se adauga, se mentioneaza, se face trimitere si la ‘vatamarea certa’ a unei persoane fizice sau juridice”, dar “guvernul nu defineste in cuprinsul OUG ce inseamna aceasta vatamare grava”. “Prin urmare, apare inca un element de imprevizibilitate, de incertitudine. Este un prim motiv”, a punctat Victor Ciorbea.
Un alt argument invocat in sesizarea adresata CCR se refera la faptul ca “in OUG se spune ca suntem in prezenta abuzului in serviciu doar cand avem de-a face cu o incalaare a legii ‘strictor sensu’, adica doar lege sau OUG”. “Din diverse decizii ale CCR reiese in mod clar ca trebuie avuta in vedere acceptiunea larga ‘lato sensu’ a notiunii de lege, deci si acele incalcari ale dispozitiilor unor hotarari de guvern, ordine de ministri, hotarari de Consilii Judetene, Municipale, locale etc, care reprezinta acte normative, lege in sens larg. (…)
A limita abuzul in serviciu numai la incalcari aduse legii, proiecte si ordonante, si a nu ne referi la celelalte acte normative, inseamna a scoate de sub incidenta legii penale activitatea aproape intregii administratii din Romania”, a subliniat Avocatul Poporului. Victor Ciorbea a precizat inca o data ca nu a reusit sa examineze toate argumentele invocate in scrisoarea primita de la Ministerul Public si pe o parte din ele le-a acceptat, iar in cazul altora a decis ca “nu e cazul” sa fie preluate.
“Intreaga scrisoare am anexat-o la exceptia noastra si am rugat CCR sa le aiba in vedere la examinare”, a precizat el. Intrebat daca are un mesaj pentru sutele de mii de protestatari din strada, Victor Ciorbea a raspuns: “Domnita, sunt sensibil la orice fel de critici si sunt deschis la orice fel de critici”.
Pana acum au mai sesizat CCR pe tema ordonantei Iordache atat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cat si presedintele Klaus Iohannis. De asemenea, si DNA a cerut Tribunalului Militar sa sesizeze CCR prin intermediul instantei, in dosarul Colectiv.
Sursa foto: realitatea