Analiză asupra programului fiscal al Guvernului Luca Niculescu

Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu introduce o serie de angajamente menite să sporească predictibilitatea fiscală pentru mediul de afaceri, propunând o schimbare de abordare în relația dintre stat și contribuabili. Printre măsurile principale se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, conform termenului stabilit prin OUG nr. 89/2025. Guvernul s-a angajat explicit să nu adopte acte care să amâne, să suspende sau să modifice această eliminare, impactul fiind deja inclus în buget. Această măsură este considerată cea mai bună veste fiscală a anului pentru companii, deoarece un impozit pe cifra de afaceri pedepsește activitatea economică, nu profitul real.

Documentul prevede menținerea cotei unice și a contribuțiilor pe muncă la nivelurile actuale, promovând o relație de parteneriat cu contribuabilul corect. Predictibilitatea devine un principiu scris, Guvernul promițând că nu mai vor exista taxe surpriză și că măsurile temporare vor rămâne temporare. Orice schimbare fiscală va necesita un studiu de impact publicat înainte de adoptare și va trece prin consultarea mediului de afaceri. De asemenea, programul propune accelerarea rambursărilor de TVA, reducerea birocrației și reorganizarea ANAF. În ceea ce privește impozitarea proprietăților, se planifică o trecere graduală către evaluarea bazată pe valoarea de piață până la încheierea procesului de consolidare fiscală, fără a stabili însă cote precise sau aplicarea integrală de la 1 ianuarie 2027.

Riscuri bugetare și constrângeri

Potrivit analizei realizate de CC Tax Advisory, există o discrepanță majoră între promisiunile fiscale și realitățile bugetare pentru anul 2027, concluzionând că cifrele nu se leagă. În acea perioadă, statul va face față simultan dispariției granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce dobânzile vor ajunge la aproape 3% din PIB. În paralel, sunt prevăzute creșteri ale cheltuielilor cu apărarea și indexarea pensiilor, fără a fi specificat însă procentul acestei indexări.

Toate aceste cheltuieli trebuie să fie integrate într-un deficit bugetar de 5,2% din PIB, calculat conform metodologiei ESA, fără a introduce taxe noi pentru contribuabilii corecți. Experții subliniază că programul se bazează pe tăieri de cheltuieli și pe conformare fiscală, însă niciuna dintre aceste surse de venit nu a fost cuantificată concret în documentul depus la Parlament. CC Tax Advisory atrage atenția asupra lipsei unor estimări concrete privind economiile bugetare și veniturile suplimentare care ar proveni din combaterea evaziunii fiscale.

Alte măsuri propuse

Pe lângă reformele fiscale, programul include măsuri specifice precum limitarea programului Rabla doar pentru mașinile fabricate în Uniunea Europeană, începând cu 2027, măsură adoptată după criticile șefului Renault. De asemenea, se propune lărgirea bazei de aplicare a accizelor, revizuirea scutirilor și facilităților fiscale existente, precum și introducerea unui impozit la ieșirea din țară. Guvernul pregătește totodată o nouă lege a salarizării, însă nu a stabilit o valoare pentru salariul minim pe anul viitor.

Implementarea acestor măsuri rămâne condiționată de resursele bugetare disponibile și de respectarea calendarului de reducere a deficitului. Consultanții fiscali consideră că predictibilitatea, dacă va fi respectată prin studii de impact publice și consultări cu mediul de afaceri, ar reprezenta un avantaj major pentru investitori, mai mult decât facilitățile fiscale punctuale.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Măsurile sociale și economice din programul viitorului guvern” (10 octombrie 2026).