Analiza Consiliului Fiscal privind deficitul bugetar pentru 2026

Consiliul Fiscal a emis o opinie referitoare la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pentru anul 2026. Instituția condusă de Daniel Dăianu consideră că, pe baza coordonatelor revizuite ale construcției bugetare și a evoluțiilor relevate de execuția pe primele nouă luni ale anului, există premise pentru ca deficitul bugetar cash să se încadreze în ținta de 6,25% din PIB, însă avertizează că acest rezultat este expus unor vulnerabilități semnificative.

Riscuri fiscale și externe

Principala sursă de risc este reprezentată de absorbția fondurilor europene prevăzute în buget. Potrivit Spotmedia, încasările prognozate din PNRR ar putea fi supraevaluate cu o sumă cuprinsă între 1,5 și 2,5 miliarde de euro. Consiliul Fiscal precizează că sumele nevalidate din componenta de granturi au un impact direct asupra deficitului, deoarece cheltuielile efectuate vor trebui acoperite din bugetul național sau alte surse. În schimb, sumele aferente componentei de împrumuturi se reflectă în deficit indiferent de momentul încasării tranșelor. În plus, există obligații bugetare certe sau potențiale, precum drepturile salariale restante ale magistraților, procesul intentat statului român de compania Pfizer sau posibile derapaje ale cheltuielilor sociale.

La capitolul venituri, cea mai mare revizuire este cea a TVA, cu o creștere de 7,2 miliarde de lei, țintă evaluată ca realizabilă, deși optimistă, în contextul unei creșteri de 24,8% în primele nouă luni. Impozitul pe salarii și venituri crește cu 1,6 miliarde de lei, iar impozitul pe profit cu 1,2 miliarde de lei, ambele fiind apreciate ca ținte prudente. În contrast, accizele scad cu 3,7 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări cu 4,3 miliarde de lei.

Impactul crizei politice și stabilitatea riscului suveran

Consiliul Fiscal subliniază că rectificarea bugetară a fost adoptată cu întârziere din cauza unei crize politice majore. Această instabilitate a generat incertitudini care au afectat evoluția economiei, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare, și a alimentat aversiunea față de risc, ceea ce probabil explică parțial diminuarea investițiilor străine directe. De asemenea, perioada de interimat guvernamental a îngreunat capacitatea statului de a emite titluri de stat pe piețele externe pentru a asigura fluxurile de lichidități.

Contextul internațional a agravat situația prin războaie îndelungate, creșterea prețurilor la energie și materii prime denominate în dolari SUA, precum și înăsprirea politicilor monetare ale FED și BCE. Guvernul condus de Luca Niculescu, care a preluat conducerea de la cabinetul interimar al lui Ilie Bolojan, a prioritizat această rectificare pentru a elimina întârzierile la plata unor facturi și pentru a asigura funcționarea normală a ordonatorilor principali de credite până la finele anului.

Potrivit Ziarul Financiar, ajustarea deficitului pentru anii 2025 și 2026 a permis României să evite o retrogradare a riscului suveran de către agențiile de rating. Totuși, instituția avertizează că o eventuală blocare a procesului de consolidare fiscală ar putea face ca această retrogradare să devină iminentă. În acest sens, instalarea unui guvern cu puteri depline a fost considerată necesară, deoarece recurgerea la alegeri anticipate ar fi amplificat incertitudinile și ar fi invitat depunctarea riscului suveran prin prelungirea crizei politice.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Provocările bugetare și evoluția deficitului în România” (27 septembrie 2026).