Analiza OCDE privind educația și finanțarea școlară în România

Raportul „Education at a Glance 2026”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, evidențiază poziția defavorabilă a României în ceea ce privește accesul la programele de educație și îngrijire timpurie. România se află pe ultimul loc în rândul țărilor analizate pentru care există date disponibile, doar 12% dintre copiii de doi ani fiind înscriși în astfel de programe care respectă criteriile internaționale ISCED. Această cifră, care combină educația cu îngrijirea, este interpretată ca un semnal de alarmă pentru sistemul de educație, indicând faptul că marea majoritate a copiilor de doi ani rămâne în afara programelor comparabile internațional, în ciuda discuțiilor despre extinderea rețelei de creșe.

Situația se îmbunătățește pe măsură ce copiii cresc, însă rămâne sub media generală a organizației. În 2024, rata de participare a copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar (care în România este de 6 ani) a fost de 76%, în timp ce media OCDE pentru acest grup de vârstă este de 90%. Deși s-a înregistrat un progres față de anul 2015, când rata copiilor de doi ani înscriși era cu aproape 6 puncte procentuale mai mică, decalajul față de celelalte state membre rămâne pronunțat, cifrele menținându-se sub media țărilor din OCDE.

Finanțarea sistemului educațional

Pe plan financiar, România a majorat sumele investite în educație, însă acestea se mențin considerabil sub media statelor membre OCDE, indiferent dacă este vorba despre fonduri publice sau private. În anul 2023, cheltuielile publice pentru un elev din ciclul primar au fost de 3.783 de dolari, sumă de aproximativ trei ori mai mică decât media OCDE, stabilită la 12.893 de dolari. În cazul învățământului gimnazial, alocarea a fost de 8.658 de dolari în România, față de o medie de 14.291 de dolari la nivelul organizației. Datele oficiale subliniază că, la toate nivelurile de educație, banii alocați unui elev din România reprezintă mai puțin de jumătate comparativ cu media din țările Organizației.

Analiza fondurilor în raport cu Produsul Intern Brut (PIB) relevă o prioritate bugetară scăzută pentru educație. În 2023, cheltuielile publice alocate instituțiilor de învățământ au reprezentat 2,4% din PIB în România, în timp ce media OCDE a fost de 4%. În aceeași perioadă, cheltuielile private au fost de 0,2% din PIB în România, comparativ cu 0,6% la nivelul general al țărilor membre, confirmând faptul că cea mai mare parte a investițiilor în educație în statele OCDE provine din surse publice.

Evoluția investițiilor publice

Utilizând un indicator mai larg care include cheltuielile publice atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor de învățământ, se observă o tendință divergentă. În timp ce media OCDE a scăzut ușor de la 4,4% din PIB în 2015 la 4,2% în 2023, în România ponderea a crescut de la 2,4% la 2,6% în același interval de timp.

În ciuda acestei creșteri relative, România este plasată, alături de Grecia și Ungaria, în grupul statelor în care educația are o pondere redusă atât în totalul cheltuielilor guvernamentale, cât și în raport cu dimensiunea economiei naționale. Această poziționare indică o prioritate bugetară mai scăzută acordată sistemului de educație. În concluzie, datele sugerează că, indiferent de ciclul școlar, fondurile alocate unui elev din România rămân semnificativ mai mici decât media statelor membre ale Organizației.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Situația cazării studenților în centrele academice din România” (26 septembrie 2026).