Analiza OCDE privind situația tinerilor și educației în România

Raportul „Education at a Glance 2026”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, indică faptul că în 2025, 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani făceau parte din categoria NEET (Neither in Employment, Education or Training). Această valoare este cu nouă puncte procentuale peste media statelor membre OCDE, care se situează la 14%.

Impactul socio-economic și regional

OCDE avertizează că perioadele prelungite de inactivitate la începutul vieții profesionale pot genera efecte negative de durată asupra veniturilor și a parcursului socio-economic al tinerilor. Documentul subliniază că tinerii adulți care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice.

În paralel, date Eurostat analizate de Profit.ro arată că România are cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor NEET în grupa de vârstă 15-29 de ani, cu un procent de 19,2% în 2025, față de media UE de 11%. Pentru comparație, în acest clasament urmează Bulgaria, cu 13,8%, și Grecia, cu 13,6%. La polul opus, cea mai mică rată a fost înregistrată în regiunea Budapesta, de 3,8%.

La nivel regional, disparitățile sunt semnificative, regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrând o rată de 27,9%, urmată de Sud-Est cu 26,3%. Ambele regiuni se numără printre cele mai afectate din Europa, fiind depășite doar de două teritorii ultraperiferice franceze: Mayotte, cu 47,2%, și Guyane, cu 31,9%. Regiunile Centru și Sud-Muntenia prezintă valori de aproximativ 23%. Eurostat precizează că doar 27 de regiuni europene aveau o rată NEET de cel puțin 16% în 2025, majoritatea fiind zone rurale din sudul și estul UE și teritoriile ultraperiferice franceze.

Finanțare și nivel de calificare

În ceea ce privește resursele financiare, România se află pe ultimul loc în OCDE la finanțarea educației. În 2023, cheltuielile guvernamentale pentru educația primară până la cea terțiară au reprezentat 2,6% din PIB, în timp ce media OCDE a fost de 4,2%. Această sumă reprezintă o creștere de doar 0,2 puncte procentuale în opt ani, având în vedere că în 2015 România aloca 2,4% din PIB. De asemenea, cheltuielile pentru educație au reprezentat aproximativ 6,4% din totalul cheltuielilor publice din România în 2023, față de o medie de 9,8% în țările OCDE.

Per elev, România a alocat 7.293 de dolari în 2023, sumă considerabil mai mică decât media internațională de 13.601 dolari. În învățământul primar, alocarea a fost de 3.783 de dolari per elev. Raportul menționează că România înregistrează printre cele mai mici cheltuieli publice pentru educație dintre toate țările membre, partenere și candidate ale OCDE, existând un deficit major de forță de muncă, concretizat prin lipsa cadrelor didactice din școli.

Referitor la nivelul de instruire, doar 19% dintre adulții români cu vârste între 25 și 64 de ani au studii universitare, față de o medie de 43% în statele OCDE, unde nivelul de educație a atins un maxim istoric în 2025. În schimb, 56% dintre români din această categorie au studii liceale sau postliceale, depășind media de 39% a organizației. De asemenea, România înregistrează rezultate scăzute la educația timpurie, fiind pe ultimul loc, cu doar 12% dintre copiii de doi ani înscriși în programe combinate de educație și îngrijire.

Consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare, Sorin Costreie, a declarat că indicatorii sunt în ușoară scădere, însă România rămâne printre cele mai afectate 4-5 țări din regiune, afirmând că proporția este enormă, reprezentând aproximativ unul din cinci copii.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Provocările financiare și de cazare ale studenților români” (29 septembrie 2026).