Analiza prim-viceguvernatorului BNR privind riscurile inteligenței artificiale

Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, a propus formalizarea unui nou concept numit „decalajul Azazel”. Acesta definește diferența de viteză dintre modul în care o societate dobândește capacități tehnologice noi și ritmul cu care reușește să implementeze mecanisme de control și guvernanță pentru acestea. Pentru a ilustra această teorie, autorul analogiei face referire la Cartea lui Enoh, o scriere foarte veche cu profunde dimensiuni religioase, analizată deseori în spațiul public și legată direct de povestea evoluției umanității.

În această lucrare, apare povestea lui Azazel, un înger veghetor care a încălcat ordinea stabilită între lumea divină și cea umană prin transmiterea unor cunoștințe considerate secrete. Azazel i-a învățat oamenii să fabrice obiecte precum săbii, cuțite și scuturi, introducând astfel o problemă etică fundamentală privind modul în care va fi folosită această nouă putere oferită oamenilor. Într-un registru mai larg, esența acestei povești induce o problemă morală: cum putem folosi o nouă tehnologie pentru a crea o lume mai bună. Leonardo Badea subliniază faptul că succesul în dezvoltarea de instrumente care oferă mai multă putere nu implică automat posesia înțelepciunii necesare pentru utilizarea lor.

Riscuri sistemice și adaptare

Deși Cartea lui Enoh aparține unei lumi ancestrale, prim-viceguvernatorul BNR consideră că miturile supraviețuiesc deoarece reflectă tensiuni umane care reapar în contexte istorice diferite. În prezent, contextul introducerii inteligenței artificiale (AI) pe scară largă în viitorul apropiat, precum și modificările inerente acestei tehnologii, evocă similitudini cu problema inițială din mitul istoric, ridicând întrebări despre cât de pregătită este societatea pentru salturi majore în cunoaștere și cum va reacționa aceasta.

Potrivit publicației Stiri pe Surse, adaptarea instituțională și organizațională la progresul tehnic nu este un proces instantaneu, ci unul de învățare. Leonardo Badea avertizează că în scenariul în care productivitatea indusă de tehnologie crește mult mai repede decât capacitatea societății de a identifica riscurile și de a reglementa, există potențialul de a apărea riscuri sistemice. Un decalaj mare și pozitiv între aceste două viteze reduce capacitatea societății de a se dezvolta fără riscuri sistemice, iar aceste riscuri pot avea un puternic caracter disruptiv. În acest sens, este esențial ca viteza progresului tehnic să fie analizată cu multă atenție în raport cu modul în care societatea își adaptează guvernanța și regulile la noua realitate.

Reglementarea inteligenței artificiale

Analiza se concentrează în special pe implementarea inteligenței artificiale pe scară largă în viitorul apropiat. Leonardo Badea subliniază că dezvoltarea AI va determina o accelerare semnificativă și va necesita fonduri semnificative. Aceste resurse financiare vor trebui procurate de pe piețele de capital sau de pe piața bancară pentru a susține evoluția tehnologică.

În ceea ce privește cadrul legislativ, prim-viceguvernatorul BNR menționează Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) ca fiind o etapă crucială și importantă în evoluția arhitecturii de reglementare a tehnologiilor digitale emergente. Prin implementarea acestui regulament, Uniunea Europeană este prezentată ca fiind prima jurisdicție care a instituit un cadru legislativ amplu și unitar în domeniul inteligenței artificiale, încercând astfel să gestioneze riscurile asociate acestei tehnologii.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Impactul inteligenței artificiale asupra dezvoltării economice” (2 octombrie 2026).