Analiza privind impactul costurilor energetice asupra veniturilor europene

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a prezentat o analiză intitulată „Europa arde veniturile pe facturile de energie”, în care definește pragul de vulnerabilitate energetică. Conform acestui indicator, energia devine o povară structurală atunci când cheltuielile pentru electricitate, gaze, energie termică și combustibili depășesc 10% din venitul unei gospodării. Dumitru Chisăliță avertizează că, din acest prag, energia nu mai este considerată un serviciu obișnuit, ci se transformă într-o presiune constantă asupra bugetului familial.

Dumitru Chisăliță subliniază că această situație reprezintă o formă de sărăcie care nu este reflectată în statisticile oficiale privind incapacitatea de a încălzi locuința. El precizează că nu este vorba neapărat de sărăcie extremă sau de o lipsă totală de venit, ci de o „sărăcie invizibilă” care se simte în fiecare factură plătită. Multe familii reușesc în continuare să achite utilitățile, însă sunt obligate să renunțe la alte cheltuieli esențiale, precum mâncarea, sănătatea, educația, economiile sau alte cheltuieli de bază, pentru a acoperi costurile energetice. În cazul gospodăriilor cu venituri mici, această presiune financiară este și mai dură, cheltuielile ajungând la 15-20% din venituri.

Disparități regionale în Europa

Datele AEI indică diferențe majore și frapante între regiunile Uniunii Europene. În estul și sud-estul Europei, în special în România, Bulgaria și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării depășesc pragul critic de 10% din venit alocat energiei. În contrast, în state precum Finlanda, Danemarca și Luxemburg, acest procent variază doar între 5% și 10%. În Spania și Portugalia, proporția gospodăriilor afectate este de aproximativ 20-25%.

Potrivit B1 TV, diferențele nu sunt date obligatoriu de prețul energiei, care poate fi ridicat și în nordul Europei. Avantajul țărilor scandinave și al Luxemburgului provine din veniturile mai mari ale populației, din utilizarea unor locuințe mai eficiente energetic și din existența unor sisteme de protecție socială mai solide. În România și statele vecine, situația este agravată de faptul că veniturile mici se combină cu locuințele slab izolate și cu sistemele de încălzire ineficiente, împingând astfel o parte semnificativă a populației în zona cea mai vulnerabilă a Europei.

Impactul la nivelul Uniunii Europene

La nivelul întregii Uniunii Europene, estimările AEI arată că aproximativ 17-22% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din venit cheltuit pe energie. Aceasta înseamnă că zeci de milioane de familii europene resimt o presiune constantă asupra bugetului familial, transformând energia dintr-un cost normal al traiului într-o povară structurală.

Analiza evidențiază faptul că realitatea economică a familiilor este mai dură decât sugerează cifrele oficiale. Presiunea financiară constantă limitează capacitatea de economisire și afectează calitatea vieții, chiar și pentru acele persoane care nu se încadrează în categoriile de sărăcie extremă. În concluzie, analiza AEI demonstrează că costurile pentru electricitate, gaze, încălzire și combustibili au devenit o povară permanentă pentru milioane de europeni, România fiind printre țările în care această presiune asupra veniturilor este cea mai mare.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Provocări energetice și presiuni asupra prețurilor în Uniunea Europeană” (27 septembrie 2026).