Analiza puterii de cumpărare în România și Europa

România ocupă locul 32 din 42 de state europene în ceea ce privește puterea de cumpărare, conform studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, publicat pe 3 noiembrie de compania de cercetare NIQ Geomarketing. Față de anul precedent, țara a pierdut o poziție în ierarhia continentală, fapt care evidențiază diferențele persistente între veniturile disponibile populației din România și cele din statele europene cu o putere economică mai ridicată. Puterea de cumpărare anuală a unui locuitor din România este de 11.283 de euro, valoare care reprezintă aproximativ 53% din media europeană, estimată la 21.153 de euro.

La nivel general, puterea de cumpărare medie în Europa a înregistrat o creștere nominală de 4,4% comparativ cu anul trecut. Se estimează că suma totală disponibilă populației europene ar urma să ajungă la aproximativ 14,5 trilioane de euro până la finalul anului 2026. În vârful clasamentului se află state precum Liechtenstein, Elveția și Islanda, în timp ce România a ajuns în ultimele 10 poziții ale ierarhiei.

Disparități regionale

În România, distribuția veniturilor disponibile este marcată de diferențe accentuate între regiuni. Bucureștiul rămâne cel mai puternic centru economic, având o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe cap de locuitor, fiind singura zonă din țară care depășește media europeană, cu un indice european de 108,5. În capitală, media este aproape dublă față de cea națională, înregistrând un indice național de 203.3. Acest model de concentrare a puterii de cumpărare în capitale este vizibil și în alte state: în Paris, valoarea de 46.366 euro pe locuitor depășește media națională a Franței cu aproximativ 80%, iar în orașe precum Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona, venitul disponibil este cu cel puțin 25% peste media națională. Totuși, excepții există, precum Berlin, unde puterea de cumpărare (30.178 euro) este cu peste 1.000 euro sub media Germaniei (31.193 euro), sau Bruxelles, unde valoarea este cu aproximativ 10% sub media națională.

Doar nouă județe din România au niveluri de putere de cumpărare peste media națională. După București, cele mai ridicate valori se înregistrează în județele Cluj (indice național 153.1) și Ilfov (indice național 152.3). În topul național urmează în ordine descrescătoare județele Timiș (146.0), Sibiu (124.9), Brașov (122.0), Prahova (103.6), Argeș (103.4) și Constanța (101.8), în timp ce județul Alba se află pe poziția a 10-a, cu un indice național de 99.3.

Context economic și definiții

Puterea de cumpărare reprezintă suma anuală disponibilă unui cetățean pentru cheltuieli sau economisire, după deducerea impozitelor și contribuțiilor sociale, incluzând și eventualele beneficii primite de la stat. Pentru o familie, acest buget include salariile nete ale părinților, alocațiile copiilor și orice alt ajutor de stat, precum pensiile. Acești bani sunt folosiți pentru chirie, mâncare, întreținere, curent, benzină, asigurări, haine și concediu, restul fiind destinat economiilor. Indicatorul reflectă valoarea reală a banilor; atunci când prețurile cresc, aceeași sumă permite achiziționarea a mai puține bunuri și servicii. Ca exemplu, un coș mediu de consum care costa 100 de lei în 2005 ar fi costat aproximativ 256 de lei în 2025.

În contextul fluctuațiilor valutare, cursul euro a ajuns la aproximativ 5,34 lei (cotația BNR fiind de 5,3403 lei), înregistrând o apreciere de circa 4,9% față de începutul lunii ianuarie 2026, cursul atingând în octombrie nivelul de 5,3527 lei. Această evoluție influențează deciziile de economisire ale cetățenilor, care aleg între dobânzile mai mari în lei și stabilitatea relativă a monedei europene pentru a se proteja de deprecierea monedei naționale. Din perspectiva istorică, sistemul monetar național a fost instituit prin legea din 22 aprilie/4 mai 1867, care a stabilit leul ca unitate monetară împărțită în 100 de bani.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Evoluția puterii de cumpărare a leului în România” (2 noiembrie 2026).