Ancheta privind incidentul dronei maritime din Portul Constanța

Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns oficial pentru jurnaliștii emisiunii „România, te iubesc!” de la PRO TV și pentru Antena 3 CNN, că evaluările preliminare privind drona maritimă care a explodat în Portul Constanța indică ipoteza preluării controlului aparatului de către Federația Rusă. Instituția a precizat că aceasta nu este o concluzie definitivă, ci o ipoteză care necesită stabilirea unor detalii tehnice suplimentare pentru a contura o imagine completă asupra incidentului. Un astfel de fenomen de deturnare a fost raportat și de alte state aliate, în special de țările baltice.

Detalii despre incident

Potrivit informațiilor furnizate de Iulian Crețu, șeful ARSVOM, drona a pătruns în port în jurul orei 01:30, reușind să ocolească un dig pentru a ajunge în apropierea unor petroliere. Aparatul s-a deplasat cu viteză, efectuând mai multe viraje între remorcherul Hercules, aparținând ARSVOM, și petrolierul Amalthia. Deși autoritățile au transmis ulterior că drona nu putea fi detectată prin sistemele clasice de radar, un angajat al ARSVOM a afirmat că aceasta a fost surprinsă de o cameră de supraveghere obișnuită. În aceeași zi, pe 5 iunie, alte drone maritime ucrainene au fost detonate în larg în cadrul intervenției autorităților.

Ancheta, aflată în desfășurare la aproximativ patru luni de la incident, s-a dovedit mai complexă decât estimările inițiale. În timp ce președintele Nicușor Dan indicase anterior un termen de finalizare de „7-10 zile”, Administrația Prezidențială a constatat că există elemente a căror clarificare necesită un interval mai lung de timp. Autoritățile române au început un dialog cu Ucraina, Uniunea Europeană și NATO încă din ziua producerii faptului. Partea ucraineană a confirmat că explozia a fost rezultatul unui mecanism automat de autodistrugere, menționând că patru drone pierdute în noaptea de 4 spre 5 iunie erau programate să se autodistrugă începând cu ora 10:26.

Administrația Prezidențială a concluzionat că, deși instituțiile au acționat prompt în baza protocoalelor existente și au gestionat eficient situația, incidentul a reprezentat un test pentru capacitatea României de a răspunde unor astfel de amenințări emergente. Printre măsurile necesare se numără implementarea unui flux unic de comunicare și notificare între România și Ucraina, măsură care a fost deja implementată, precum și dezvoltarea unui mecanism interinstituțional mai eficient pentru gestionarea situațiilor speciale și de criză. De asemenea, autoritățile evaluează accelerarea modernizării apărării pentru a face față acestor riscuri.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Descoperirea unui fragment de dronă în zona Agigea” (26 septembrie 2026).