Atitudinea europenilor față de crearea unei armate comune

Raportul GLOBSEC Trends 2026, care a analizat 14 țări din spațiul transatlantic, inclusiv 11 state membre ale Uniunii Europene, Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite, evidențiază o schimbare de atitudine față de securitatea blocului comunitar. Aproximativ 71% dintre europenii chestionați susțin crearea unei armate a UE, în timp ce aproape 80% consideră necesară consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii.

România se poziționează pe primul loc în acest clasament, având un nivel de susținere de 82%. În urma acesteia se numără Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%. Alte state cu procente semnificative sunt Letonia (73%), Estonia (71%), Bulgaria (70%) și Polonia (70%). Chiar și în Germania, țară tradițional reticentă față de integrarea militară profundă, sprijinul ajunge la 69%. Raportul precizează că sprijinul pentru o astfel de armată este mai puternic pe Flancul Estic, precum și în Franța.

Contextul securității europene

Această tendință apare pe fondul îngrijorărilor privind extinderea războiului Rusiei din Ucraina și al incertitudinilor legate de angajamentul Statelor Unite față de securitatea Europei. Potrivit unor surse citate în publicațiile Mediafax și Spotmedia, există informații privind o posibilă retragere semnificativă a trupelor americane din Europa, unele date indicând că Statele Unite ar putea retrage până la o treime din trupele staționate în regiune. Această situație, cumulată cu diviziunile profunde legate de războiul din Ucraina, amplifică dorința guvernelor și a cetățenilor de a dezvolta capacități militare proprii.

Totuși, dezvoltarea unei armate europene este văzută ca o măsură complementară, nu ca un înlocuitor pentru Alianța Nord-Atlantică. Aproximativ 77% dintre respondenții din statele membre NATO ar vota pentru menținerea apartenenței la organizație, iar 78% dintre cetățenii UE susțin dezvoltarea capacităților de apărare ale Uniunii în paralel cu structurile NATO.

Percepții naționale și riscuri

În cazul României, atașamentul față de NATO este ridicat, 87% dintre respondenți fiind în favoarea rămânerii în Alianță, în timp ce 84% consideră că apartenența la aceasta reduce riscul unui atac. Cu toate acestea, există o discrepanță între susținerea proiectelor comune și percepția privind pregătirea națională. Doar unul din patru români consideră că țara este pregătită pentru un război sau o criză majoră, deși două treimi ar fi dispuși să își apere țara.

Analiza datelor relevă și excepții regionale. Bulgaria este singura dintre cele 14 țări analizate unde majoritatea respondenților consideră Rusia un partener strategic important, nu o amenințare. În același timp, cetățenii bulgari înregistrează cel mai scăzut nivel de susținere pentru apartenența la Uniunea Europeană și la NATO.

În paralel, sondajul abordează și problema serviciului militar. În țările unde acesta a fost eliminat, 64% dintre respondenți susțin reintroducerea sa pentru a spori capacitățile de apărare. În concluzie, datele reflectă o neliniște tot mai mare legată de fiabilitatea sprijinului din partea Washingtonului, împingând statele europene să dezbată modalitățile de consolidare a propriilor capacități militare în fața agresiunii continue a Rusiei.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Uniunea Europeană aprobă proiecte paneuropene de apărare” (28 septembrie 2026).