Clarificări privind dreptul de veto al României în UE

Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a negat vineri, în cadrul unei conferințe de presă organizate după ședința de Guvern, acuzațiile conform cărora România ar renunța la dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene. Aceasta a respins categoric aceste afirmații, precizând că nicio persoană care ocupă funcția de ministru al afacerilor externe nu are competența legală de a renunța la acest drept fundamental al statului membru, asigurând că acesta rămâne neciobit.

Controversa a apărut în urma semnării unei scrisori de către România și alte zece state membre, document care este disponibil public pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Documentul propune eficientizarea procesului decizional european prin analizarea unor măsuri pentru extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în politica externă. Oana Țoiu a insistat că scrisoarea nu propune în nicio secundă, niciun cuvânt sau niciun rând o modificare a tratatelor europene, subliniind că acestea sunt respectate.

Detaliile propunerii și mecanismul de funcționare

Potrivit ministrei, singurul aspect care pare să fi generat nemulțumiri în rândul senatorilor este propunerea ca statele membre care decid să utilizeze dreptul de veto să clarifice și să explice partenerilor europeni motivele care justifică această decizie. Ministra a precizat explicit că aceste motive ar fi prezentate în scopul informării partenerilor, fără ca acestea să fie supuse unei aprobări din partea celorlalte state.

Reacția ministrei a venit după ce Senatul a adoptat, luni, o declarație la inițiativa partidului AUR. Prin acest act, parlamentarii au pus sub semnul întrebării mandatul în baza cărua Oana Țoiu a semnat documentul referitor la procesul decizional din UE. În cadrul aceleiași conferințe de presă, ministra a prezentat date privind recrutările din cadrul diplomației române.

Conform informațiilor oferite de Stiri pe Surse, procedura de recrutare începută anul trecut a dus la selectarea a 77 de persoane. În paralel, a fost organizat un concurs distinct pentru 20 de posturi consulare, în care s-a înregistrat o competiție ridicată, cu o medie de aproximativ 18 candidați pe fiecare loc disponibil.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Poziția României în cadrul Consiliului Afaceri Externe al UE” (12 octombrie 2026).