Comemorare la Novi Sad și schimbări politice în Serbia

Mii de persoane s-au adunat duminică, 1 noiembrie 2026, în ploaie la Novi Sad pentru a aduce un omagiu victimelor catastrofei feroviare din orașul al doilea ca mărime din Serbia. Evenimentul marchează împlinirea a doi ani de la prăbușirea acoperișului din beton al gării recent renovate, incident care s-a soldat cu 16 morți, printre care două surori în vârstă de șase și zece ani. În fața gării au fost depuse inimioare cu numele victimelor, flori și lumânări, într-o atmosferă de doliu național.

Dijana Hrka, mama lui Stefan, un tânăr de 27 de ani decedat în tragedie, a devenit un simbol al manifestațiilor, declarând că lupta pentru dreptate i-a redat speranța și că sprijinul oamenilor a contat enorm pentru ea. Ea a mărturisit că este dificil să te întorci în locul unde s-a întâmplat totul și că, de fiecare dată, acest lucru este mai greu. De asemenea, Danijela, o rezidentă în vârstă de 50 de ani din Novi Sad, a declarat în lacrimi că emoțiile nu pot fi descrise, considerând că cei prezenți simțesc o energie în care sunt amestecate emoții pozitive și negative. Participanții au revenit în locul unde au izbucnit primele proteste, la o săptămână după anunțarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate.

Impactul politic al tragediei

Catastrofa a stârnit unele dintre cele mai ample manifestații antiguvernamentale din Serbia de la căderea lui Slobodan Milošević în anul 2000. Protestele, conduse de studenți, au fost alimentate de numeroase întrebări privind calitatea lucrărilor de renovare a gării, proiect evaluate la câteva milioane de euro. Mișcarea a solicitat anchete transparente, identificarea responsabililor și combaterea corupției, transformând doliul într-o mobilizare civică masivă.

Potrivit Digi24, aceste mobilizări au culminat cu victoria electorală a unei liste susținute de studenți la alegerile din 25 octombrie 2026. Această formațiune a obținut 140 de mandate din cele 250 disponibile, conform rezultatelor preliminare, număr suficient pentru formarea unei majorități. În urma acestui rezultat, Partidul Progresist Sârb (SNS), condus de Aleksandar Vučić, și-a recunoscut înfrângerea electorală, punând capăt guvernului naționalist în exercițiu.

Structura mișcării studențești

Succesul „Listei Studenților” este descris ca un fenomen politic atipic, deoarece mișcarea nu utilizează lideri tradiționali și nu se bazează pe o structură de partid. Coordonatoarea de campanie, Tara Jovanović, a precizat că tinerii au refuzat să candideze personal pentru a-și termina studiile și pentru a capeta experiență, optând să trimită profesioniști din societatea civilă, precum medici, profesori, artiști și experți independenți.

Candidații selectați au avut misiunea de a implementa un manifest anticorupție format din 11 puncte. Această strategie a pus capăt celor 14 ani de guvernare ai lui Aleksandar Vučić, care a ocupat funcția de prim-ministru începând cu 2014 și cea de șef al statului din 2017. Tara Jovanović a subliniat că vârsta tinerilor și legăturile lor familiale au fost puncte forte, deoarece aproape oricine cunoștea un student în familie sau în apropiere, ceea ce a extins vizibilitatea și sprijinul pentru mișcare. De asemenea, coordonatoarea a menționat că, deși au schimbat regimul, nu au schimbat cu adevărat sistemul.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Schimbări politice în Serbia după protestele studențești” (26 octombrie 2026).